Fiindcă oamenii sunt mai dezorientați decât oricând, sunt alarmant de mulți cei care nu
sunt deciși să voteze și și mai mulți cei care nu se hotărăsc cu cine să o facă. Și îmi cer sfatul.
Primul meu sfat este să voteze. În orice circumstanțe. Pentru a nu lăsa prea mult spațiu de
manevră fraudării. Iar cel de-al doilea sfat pe care îl dau frecvent este ca oamenii să voteze prin
eliminare. Cum așa?
Am să pornesc de la exemplul meu. Eu nu am votat niciodată cu socialiștii. Deci este
exclus ca acum să votez cu PSD. În al doilea rând, sunt liberal. Dar de multă vreme nu mă mai
regăsesc în PNL, care a încetat să mai fie atât partid național cât și partid liberal. A vota cu PNL
în acest an este ca și când aș vota cu PSD. O alianță contra naturii, o struțo-cămila, cum îi spun
eu, poate funcționa în caz de necesitate unul sau două cicluri electorale. Dar treaba asta nu
merge la infinit. Pentru că struțo-cămila se transformă astfel într-un partid stat. Interesul meu, ca
cetățean, este să fac în așa fel încât puterea să fie împărțită. Să existe în viitor o opoziție cât
mai puternică, în stare să-i controleze pe cei aflați la guvernare.
Pornind de la acest raționament și de la premiza că voi vota pentru a nu lăsa spațiu de
manevră celor care au puterea, numărând voturile să fraudeze alegerile, mă orientez către o a
treia forță politică. Către suveraniști. O fac nu numai pentru a diminua capacitatea struțo-cămilei
de a reveni la putere transformându-se în partid stat, ci și fiindcă, sau mai ales pentru că, prin
politica lor conjugată, PSD și PNL au cedat mult prea multe atuuri de care trebuie să
beneficieze cetățeanul român, către societăți și puteri străine. Resimt necesitatea unui partid
care să apere interesul național și să încerce să repare ceea ce au stricat, la guvernare fiind,
PSD și PNL. În plus, din tot ceea ce înseamnă opoziție, suveraniștii din AUR reprezintă singurul
partid semnificativ care nu s-a aflat până acum la putere și deci nu se face responsabil de
situația de codașă a Europei în care a ajuns România. Este posibil să mă înșel. Dar optez totuși
pentru a da o șansă partidului AUR.
Dar cum voi vota pentru prezidențiale? Iată o întrebare care de asemenea îi frământă pe
foarte mulți cetățeni. Dincolo de afinitățile mele politice, nu voi vota cu Marcel Ciolacu pentru că
acesta a refuzat să răspundă la foarte multe întrebări care, pe bună dreptate, i se pun. Începând
cu motivele care l-au determinat să solicite o diplomă de luptător cu merite deosebite în
revoluție, o revoluție care nu a avut loc niciodată la Buzău. Și nici nu am prea înțeles cum de nu
a fost capabil să-și publice diploma de bacalaureat. Și nici de ce inspectoratul de învățământ a
comunicat opiniei publice notele domniei sale de la bacalaureat înainte să fi fost înregistrată
vreo cerere în acest sens. Nu știu care sunt legăturile și angajamentele sale secrete cu
președintele Klaus Iohannis. Și nici cum funcționează blatul dintre el și Nicolae Ciucă. Și mai
sunt încă multe alte întrebări rămase azi fără răspuns. Și care vor continua să rămână fără
răspuns atâta timp cât a mituit din bani publici televiziunile ca să îi facă propagandă electorală,
evitând cu obstinație orice tip de dezbatere. Nu înțeleg nici în ruptul capului de ce nu ne-a oferit
un program de guvernare al PSD pentru următorul ciclu și nici un program prezidențial.
În linii mari, același lucru se poate spune și despre liderul PNL. Și în biografia
generalului cu patru stele Nicolae Ciucă există un număr semnificativ de mare de necunoscute,
pe care domnia sa refuză cu obstinație să le lămurească. Nu mai intru în amănunte, că nu are
rost. Dar unul dintre cele mai grave aspecte legate de domnia sa nu este impostura prin care s-
a erijat în erou la Nassiriya, nici măcar uriașa fraudă săvârșită sub comanda sa de serviciul
secret al Armatei prin plata cu sume exorbitante a unor spioni fictivi, nici modul rușinos în care
și-a promovat soția, pentru ca aceasta să obțină o pensie nesimțită, nici măcar mizeria legată
de cartea sa, pe care partidul al cărui președinte este, a finanțat-o cu milioane de euro, ci, sau
mai ales, modul în care a utilizat fondurile puse la dispoziția PNL pentru campania electorală,
pentru a face o veritabilă exhibiție financiară, finanțând indirect amenajarea în condiții de super
lux a vilei de pe Bulevardul Aviatorilor, care în trecut a aparținut PNL și care astăzi este
transformată în viitoarea reședință a lui Klaus Iohannis și a consoartei sale. Cum aș putea să
votez cu un asemenea personaj? Refuz să îl votez cu atât mai mult cu cât văd cum transpiră,
încercând din răsputeri să-l facă pe Klaus Iohannis senator, apoi președinte al Senatului, și în
final să-l readucă președinte al unui partid național liberal, care s-a prostit de-a binelea și
încearcă să ne prostească pe toți.
Pe Diana Șoșoacă nu o pot vota oricum pentru că nu a fost capabilă să explice ce a
căutat ea în mai multe rânduri, în calitate de demnitar al statului român, să omagieze diferite
evenimente la Ambasada Federației Ruse din București. Deși, din alte puncte de vedere, îi
împărtășesc luările de poziție. Nici pe Terheș nu îl pot vota în campania prezidențială, pentru
că-mi este cu neputință să înțeleg cum a acceptat să fie promovat de AUR în fruntea
europarlamentarilor suveraniști, pentru ca apoi, fără nicio explicație, să trădeze, făcându-și un
alt partid și încercând să participe la competiția electorală împotriva lui George Simion, cel care
i-a acordat atât de multă încredere.
Punând toate aceste elemente în relație, eliminând și ce mai trebuie eliminat, din motive
asupra cărora nu mai insist, respectiv Lasconi, Orban și Kelemen Hunor, nu-mi rămâne, tot prin
eliminare, decât să-l aleg pe George Simion pentru a-l vota. Deși este cu certitudine prea tânăr
pentru o asemenea funcție, prea puțin experimentat și prea impulsiv. Îl apreciez pentru faptul
că, spre deosebire de ceilalți candidați, a vorbit deschis despre comportamentul său de bișnițar
la începutul carierei sale în afaceri, precum și despre faptul că pe sfert este rom. Și nu este
nicio rușine să fi pe un sfert rom, sau pe jumătate rom, sau 100% rom. Alți lideri politici marcanți
din România, aflați într-o situație asemănătoare, au evitat de fiecare dată să se refere la
originea lor rasială.
Și îl mai elimin din ecuație, fără să ezit, și pe Mircea Geoană, în ciuda faptului că acesta
are în mod clar foarte multe calități și abilități. Dar neavând un partid, nu are nici cea mai mică
șansă. Și în plus, refuză cu obstinație să declare cine și în ce scop îl sponsorizează.
Așa că prin procese succesive de eliminare, voi alege să votez la parlamentare pentru
AUR, încercând ca prin votul meu să cresc capacitatea acestui partid, fie de a ajunge la putere
într-o nouă formulă de coaliție, fie pentru a deveni un puternic partid de opoziție, iar la
prezidențiale pe George Simion, în absența altor candidați mai credibili.
Fii primul care comentează