iulie 12, 2024

Viitoarea lege a pensiilor, contestată de sindicate şi de pensionari

Proiectul legii pensiilor care a fost adoptat marţi de plenul Senatului şi care a fost înaintat Camerei Deputaţilor – for decizional în privinţa acestui act normativ – este contestat de Blocul Naţional Sindical (BNS) şi de Federaţia Naţională a Pensionarilor din România (FNPR), membrii acesteia din urmă ameninţând cu proteste în toată ţara.

Într-un comunicat de presă emis de Federaţia Naţională a Pensionarilor din România, conducerea acesteia arată că a solicitat ca reprezentanţii pensionarilor să facă parte din grupul de lucru care a elaborat proiectul de act normativ privind reforma pensiilor publice.

Documentul citat precizează: „Ministerul Muncii nu a fost de acord şi a respins solicitarea noastră. S-a promis că proiectul legii îl vom primi când va fi supus dezbaterii publice. Dar nici acest lucru nu a fost îndeplinit. Federaţia Naţională a Pensionarilor din România, cea mai mare federaţie a organizaţiilor de pensionari, a primit proiectul noii legi în data de 10 noiembrie 2023, după ce a fost depus la Parlament. Fiind ignorată, conducerea federaţiei a decis să facă public protestul său fiindcă pentru organizaţiile de pensionari noua lege a pensiilor, care va fi aprobată, desigur, prezintă pentru pensionari, ca şi pentru viitorii pensionari, o importanţă cu totul deosebită. Federaţia, cu bună credinţă, în timpul scurt avut la dispoziţie, a redactat un număr mare de propuneri, începând cu definiţia termenilor – ce înseamnă pensionar, ce înseamnă pensie – şi terminând cu propunerea de desfiinţare a Pilonului II de pensii, sau să fie suportat din alte venituri ale celor care doresc o pensie suplimentară şi nu din contribuţia de asigurări sociale. În timp ce la federaţie se redactau propunerile, legea deja ajunsese la Parlament”.

Dumitru Costin, preşedintele BNS, a evidenţiat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, impactul pe care viitoarea lege a pensiilor îl va avea asupra economiei naţionale: „Este o lege care îi sancţionează pe salariaţii activi. Vom sesiza Comisia Europeană în România asupra incertitudinilor pe care le aduce această lege. Am sesizat deja comisarul european pentru muncă! Singurii care beneficiază, pe termen scurt, de acest proiect sunt actualii pensionari aflaţi în plată. Nu pare să fie soluţia pe care o aşteptau lucrătorii din România! Pregătiţi-vă că în 2030 va fi crescută din nou vârsta de pensionare aşa cum arată lucrurile, odată cu adoptarea proiectului!”.

Potrivit unei analize întocmită de BNS, proiectul de act normativ aflat la Camera Deputaţilor este a treia reformă a pensiilor cu obiectiv declarat de a corecta inechităţile sistemului, dar de fiecare dată decidenţii politici au amânat termenele de implementare a legii şi condiţiile de aplicare. De exemplu, liderii BNS arată că, la ultima reformare a pensiilor publice, din legea 127/2019 singurele prevederi aplicate sunt valoarea punctului de pensie de la 1 ianuarie 2024 şi capitolul referitor la jurisdicţia asigurărilor sociale, restul prevederilor fiind amânate în fiecare an prin ordonanţe de urgenţă de către Cabinetele care s-au succedat la Palatul Victoria.

În analiza citată se arată: „Ne-am aşteptat să existe o dezbatere publică reală, care să fie purtată cu evaluări de impact, nu doar din perspectiva deficitului generat bugetului public, şi nu doar cu cifre referitoare la potenţiale creşteri de pensii, fără a fi clarificate sursele de finanţare. (…) Numărul persoanelor de peste 65 de ani va creşte până în 2040 de la 3,8 milioane la peste 4,4 milioane, în timp pe populaţia ocupată se va reduce în aceeaşi peroadă de la 7,6 milioane la 6,4 milioane. Trendul va deveni din ce în ce mai accentuat, ceea ce va genera dificultăţi în a menţine sustenabilitatea sistemului public de pensii. Sistemul public de pensii nu este doar pentru azi. El trebuie să ofere soluţii atât pentru cei ce urmează să se pensioneze, cât şi pentru cei deja pensionaţi. Nimeni nu a evaluat ce impact are această lege asupra persoanele care astăzi contribuie la sistem şi poate mâine sau peste 10 ani urmează să atingă vârsta de pensionare. Este cu atât mai frustrantă această abordare cu cât începând din 2018, (…) angajaţii sunt principalii contributori la sistemul public de pensii. În nici un alt stat membru UE asiguraţii nu participă cu mai mult de 40% din contribuţiile totale pentru finanţarea sistemului; în România participarea e de 67%”.

Legea pensiilor va fi dezbătută luni, 20 noiembrie, de Comisia pentru Muncă potrivit programului stabilit ieri de Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar în aceeaşi zi, la ora 16, ar uma să fie dezbătută şi votată de plenul Camerei, în calitate de for decizional. Termenul depunerii amendamentelor la proiectul de lege este 17 noiembrie, iar termenul pentru depunerea raportului este 20 noiembrie.

Amintim că proiectul de lege a trecut marţi de plenul Senatului, după ce comisiile de specialitate au emis raport favorabil cu amendamente admise. Liderii senatorilor USR şi AUR, Radu Mihail şi Claudiu Târziu au solicitat retrimiterea la comisii a iniţiativei legislative: USR a cerut pentru trei săptămâni, iar AUR măcar pentru două săptămâni, însă ambele solicitări au fost respinse de către senatori. După votarea proiectului, reprezentanţii USR au spus că senatorii partidului au votat împotriva propunerii de lege. Totodată, liderul senatorilor AUR Cladiu Târziu a anunţat că senatorii formaţiunii s-au abţinut la vot, pentru că „o mărire cât de cât e mai bună decât nimic”.

Proiectul de lege privind sistemul public de pensii a fost adoptat de Senat cu 85 de voturi „pentru”, şase „împotrivă” şi 19 abţineri.

Iniţiativa legislativă prevede majorarea, de la 1 ianuarie 2024, a punctului de pensie cu 13,8%, de la 1.785 de lei la 2.032 de lei şi o majorare, în urma recalculării după noua formulă, de la 1 septembrie 2024. Totodată dreptul la pensie este obţinut după minim 15 ani de contribuţii, nefiind luate în calcul perioadele necontributive asimilate, precum studii universitare, stagiul militar, concediul medical, şomajul, deportarea, prizonieratul sau detenţia politică. Proiectul de lege prevede o egalizare treptată a vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi la 65 de ani, până în anul 2035.

Impactul bugetar pentru noua lege a pensiilor este de 25 miliarde lei pentru anul viitor, dintre care 15 miliarde lei sunt necesare pentru indexarea valorii punctului de pensie, de la 1 ianuarie 2024, iar 10 miliarde pentru recalcularea care va fi aplicată de la 1 septembrie 2024. Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului, a precizat că, din analiza pe care a văzut-o el, impactul bugetar pentru anul 2025 este 33,1 miliarde lei.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*