Urmăresc și eu, ca toată România, serialul umoristic „Droniada”, regizat de Klaus Iohannis după o idee NATO, avîndu-i ca protagoniști pe reporterii de la Antena 3 CNN, cu participarea extraordinară a soborului de generali din MApN.
Dacă punem întrebări, ceea ce vom face în continuare, tot farmecul acestei super-producții dispare ca prin minune.
De pildă:
- Cum ar putea o dronă de cîteva kilograme sau niște fragmente din ea de cîteva sute de grame să facă un crater de 1,7 m adîncime și 2 m lățime? Datele acestea provin de la reporterul Antena 3 CNN și se referă la cea de-a doua „dronă”:
Internetul este plin de imagini cu drone căzute în diverse locuri. Putem, așadar, chiar și noi, nespecialiștii, să facem niște comparații cu informațiile transmise în aceste zile.
Una dintre cele mai spectaculoase fotografii îl arată chiar pe Volodimir Zelenski alături de o dronă căzută în Ucraina:
Vedem în poză cît de mare este drona în comparație cu Zelenski, precum și gradul ei de deteriorare cînd a fost doborîtă. Putea „jucăria” asta să facă un crater de 1,7 m adîncime? Hai să rîdem!
Alte imagini, cum este și cea din deschidere, în care un militar analizează cu atenție resturile, ne arată drone mult mai serios deteriorate, deci putem să vedem și cum arată fragmentele unei asemenea drone.
O asemenea dronă a căzut chiar în Kiev, așa cum vedem într-o transmise live la CNN, în care reporterița îi surprinde pe doi polițiști, unul avînd în mînă o bucată din dronă:
Crede cineva că polițistul a recuperat bucata de aripă a dronei dintr-un crater? Hai să rîdem iarăși!
Întregul reportaj de la CNN poate fi vizionat la adresa
https://edition.cnn.com/2023/04/28/world/iran-drones-russia-ukraine-technology-intl-cmd/index.html
Pentru o imagine cît mai aproape de realitate și pentru a nu mai fi prostiți de reporterii de la Antena 3 CNN, iată cum arată locul unde s-au prăbușit avioane uriașe de cîteva zeci de tone. Iată cum arată avionul prăbușit chiar în Ucraina, în 2014, cu 280 de pasageri la bord:
Sigur, este un caz „fericit” că avionul a rămas aproape intact, deși ar fi fost lovit de o rachetă și s-a prăbușit de la cîțiva km înălțime! În alte cazuri, cum este cel de la Balotești, avionul, practic, a fost pulverizat:
După cum vedeți, nici măcar un Airbus A310-324 nu a făcut un crater la dimensiunea celui făcut de drona Antenei 3 CNN! Întîmplător, am fost acolo în martie 1995, la cîteva minute de la accidentul aviatic, și am văzut rămășițele avionului, care erau împrăștiate pe o rază de 2 km.
Să nu uităm, avionul abia decolase, deci avea rezervoarele pline cu combustibil, avea o greutate incomparabilă cu drona și, totuși, nu a făcut cratere ca drona!
Deși lucrurile sînt evidente, am consultat, totuși, cîțiva specialiști care ne-au confirmat că, după prăbușirea unui avion, rareori vedem cratere adînci, în funcție de cît de afînat este solul! Adică, fiind vorba, practic, de un cilindru gol în interior, în care se află pasagerii, la contactul cu solul, avionul este pulverizat, resturile lui împrăștiindu-se în jur!
Altfel stau lucrurile în cazul unei rachete sau al unui proiectil de calibru foarte mare, cum a fost cea căzută în Polonia, trasă de ucraineni, nu de ruși, așa cum spuneau autoritățile de la Kiev:
Pentru mine, este uluitoare capacitatea noastră de a crede și cele mai imposibile lucruri care ni se spun. Trebuie să nu fii credulul absolut pentru a crede că o dronă a putut face acele cratere despre care se vorbește de mai bine de o săptămînă! De fapt, nici avem de-a face cu o dronă, ci un UAV, adică Unmanned Aerial Vehicle.
Ca să nu mai vorbim despre relatările și mai stupide care spun că acele cratere au fost făcute de… fragmentele rămase din dronă, după ce ar fi fost doborîtă. Iată cam cum arată astfel de fragmente, prezentate de „Le Monde”:
Bucățelele asemănătoare cu cele de mai sus au făcut craterele din Plauru, Ceatalchioi sau chiar Tulcea? Atunci, bine!
Rămîne să vedem prin ce minune astfel de fragmente ușoare, chiar și din aluminiu, ar putea fi proiectate la 15 km distanță, cum spune Antena 3 CNN. Este un adevărat miracol științific, de care ne vom ocupa în partea a doua a documentarului nostru.
– va urma –
Fii primul care comentează