iulie 16, 2024

Comisia Europeană a adoptat un nou plan de creştere pentru Balcanii de Vest

Comisia Europeană a adoptat Pachetul de extindere 2023, care oferă o evaluare detaliată a stadiului actual şi a progreselor înregistrate de Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia şi, pentru prima dată, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia pe drumul lor către aderarea la Uniunea Europeană. Raportul se concentrează în special pe progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum şi pe oferirea de orientări clare cu privire la priorităţile viitoare în materie de reformă. Aderarea este şi va rămâne un proces bazat pe merit, care depinde în totalitate de progresele obiective realizate de fiecare ţară, conform unui comunicat de presă al Comisiei Europene.

Având în vedere rezultatele obţinute de Ucraina şi Moldova şi eforturile de reformă în curs, Comisia a recomandat Consiliului European să deschidă negocierile de aderare cu ambele ţări. În plus, Comisia recomandă Consiliului să adopte cadrele de negociere după ce Ucraina şi Moldova vor fi adoptat anumite măsuri-cheie. Comisia este pregătită să raporteze Consiliului până în martie 2024 cu privire la progresele legate de aceste măsuri.

În cazul Georgiei, având în vedere rezultatele obţinute, Comisia recomandă Consiliului să acorde Georgiei statutul de ţară candidată, cu condiţia să fie luate o serie de măsuri.

În ceea ce priveşte Bosnia şi Herţegovina, Comisia recomandă deschiderea negocierilor de aderare odată ce va fi atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare. Această ţară trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a îndeplini priorităţile-cheie stabilite în avizul Comisiei privind cererea sa de aderare la UE. Comisia va monitoriza în permanenţă progresele şi conformitatea în toate domeniile legate de deschiderea negocierilor şi va prezenta un raport Consiliului cel târziu în martie 2024.

În Ucraina, decizia de acordare a statutului de ţară candidată la UE a creat o puternică dinamică de reformă, în ciuda războiului în curs de desfăşurare, cu un sprijin puternic din partea populaţiei ucrainene. Guvernul şi parlamentul ucrainean şi-au demonstrat determinarea prin realizarea unor progrese semnificative în ceea ce priveşte îndeplinirea celor şapte etape din avizul Comisiei Europene privind cererea de aderare a Ucrainei la UE. Ucraina a introdus un sistem transparent de preselecţie pentru judecătorii Curţii Constituţionale şi a reformat organismele de guvernanţă judiciară. Aceasta şi-a consolidat şi mai mult palmaresul în ceea ce priveşte investigarea şi urmărirea penală a corupţiei la cel mai înalt nivel şi şi-a consolidat cadrul instituţional. Ucraina a luat măsuri pozitive în cadrul unui efort mai amplu şi sistematic de combatere a influenţei oligarhilor. De asemenea, ţara a dovedit că este capabilă să facă progrese în armonizarea cu acquis-ul UE, chiar şi în vremuri de război.

Moldova a înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte îndeplinirea celor 9 etape stabilite în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Moldovei la UE. Aceasta a lansat o reformă cuprinzătoare a justiţiei, în urma recomandărilor Comisiei de la Veneţia, inclusiv prin evaluarea judecătorilor şi procurorilor renumiţi. Ţara şi-a reformat organismele anticorupţie şi a crescut numărul de anchete şi de condamnări în cazurile de corupţie. Republica Moldova a adoptat un plan de acţiune privind deoligarhizarea, pe care îl pune în aplicare conform unor termene stabilite. Noua legislaţie privind instituirea unui mecanism de confiscare contribuie la combaterea crimei organizate. Ţara a adoptat o strategie pentru administraţia publică şi urmăreşte reforma la toate nivelurile. A depus eforturi pentru a reforma gestionarea finanţelor publice şi a adoptat o legislaţie pentru a reforma achiziţiile publice. Moldova a sporit participarea societăţii civile la procesul decizional şi a consolidat protecţia drepturilor omului.

În ultimele luni, Georgia a luat măsuri de consolidare a relaţiilor cu UE şi a accelerat ritmul reformelor. Pentru a aborda cele douăsprezece priorităţi identificate în avizul Comisiei privind cererea sa de aderare, Georgia a adoptat legislaţie şi politici privind egalitatea de gen, combaterea violenţei împotriva femeilor şi a criminalităţii organizate, precum şi luarea în considerare a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Reforma sistemului judiciar a avansat, deşi o reformă cuprinzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii este încă în curs de desfăşurare. Georgia a înaintat Comisiei de la Veneţia, pentru aviz, legislaţia şi planul său de acţiune privind deoligarhizarea. A fost adoptată o strategie de protecţie a drepturilor omului, iar un plan de acţiune este în curs de elaborare. A fost încheiat un memorandum privind cooperarea cu reprezentanţii societăţii civile. Construirea unui consens politic puternic între partide ar contribui la depăşirea polarizării şi la accelerarea parcursului european.

Balcanii de Vest

Progresele înregistrate în ceea ce priveşte reformele legate de aderarea la UE au stagnat în mare măsură, deoarece Muntenegru a suferit o puternică polarizare şi instabilitate politică în perioada de raportare. UE salută constituirea noului parlament şi formarea guvernului, de la care ne aşteptăm să îşi demonstreze rapid capacitatea şi angajamentul faţă de drumul Muntenegrului către UE şi să pună în aplicare reformele asociate cu aderarea la UE. În general, progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare vor depinde de reformele din domeniul statului de drept (şi anume, de îndeplinirea obiectivelor de referinţă intermediare prevăzute la capitolele 23 şi 24). Muntenegru continuă să respecte pe deplin politica externă şi de securitate comună.

Serbia a continuat să pună în aplicare reformele asociate cu aderarea la UE, inclusiv în domeniul statului de drept. De asemenea, a început să pună în aplicare modificările constituţionale din 2022 pentru a consolida independenţa sistemului judiciar şi a adoptat noi legi privind mass-media. Punerea în aplicare a acestor din urmă legi poate îmbunătăţi semnificativ mediul de reglementare. Cu toate acestea, sunt necesare modificări suplimentare pentru a se ajunge la o aliniere deplină la acquis-ul UE şi la standardele europene. Serbia trebuie să acorde prioritate îmbunătăţirii alinierii sale la politica externă şi de securitate comună a UE, inclusiv la măsurile restrictive şi la declaraţiile privind Rusia. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare şi angajament politic pentru a pune în aplicare reformele în domeniul statului de drept. Comisia continuă să considere că Serbia a îndeplinit din punct de vedere tehnic criteriile de referinţă pentru deschiderea grupului 3 (competitivitate şi creştere favorabilă incluziunii). Serbia trebuie să coopereze pe deplin şi să ia toate măsurile necesare pentru a asigura tragerea la răspundere pentru atacul violent asupra poliţiei din Kosovo din 24 septembrie şi pentru atacul asupra KFOR din 29 mai. În ceea ce priveşte normalizarea relaţiilor cu Kosovo, deşi s-a ajuns la un acord în cadrul dialogului sub egida UE, atât Serbia, cât şi Kosovo trebuie încă să înceapă să pună în aplicare angajamentele respective, care sunt obligatorii pentru părţi şi reprezintă o parte esenţială a parcursului lor european.

În Macedonia de Nord, autorităţile au declarat în mod constant că aderarea la UE rămâne obiectivul lor strategic. Macedonia de Nord a continuat să se alinieze pe deplin la politica externă şi de securitate comună (PESC) a UE. De asemenea, ţara a înregistrat unele progrese în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii, inclusiv în ceea ce priveşte lupta împotriva criminalităţii organizate şi gestionarea migraţiei. În calitate de ţară în curs de negociere, Macedonia de Nord trebuie să înregistreze progrese în ceea ce priveşte punerea în aplicare a reformelor legate de UE, inclusiv în ceea ce priveşte sistemul judiciar, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate, reforma administraţiei publice, inclusiv gestionarea finanţelor publice şi a achiziţiilor publice. Macedonia de Nord s-a angajat să acorde prioritate şi să pună în aplicare modificările constituţionale relevante pentru a include cetăţenii aparţinând altor popoare. Examinarea acquis-ului UE a decurs fără probleme, iar autorităţile au dat dovadă de un nivel ridicat de angajament. În iulie, Comisia a prezentat Consiliului rapoartele de examinare a „pachetului de bază” pentru Macedonia de Nord şi speră într-o monitorizare rapidă, astfel încât negocierile privind acest pachet să poată începe până la sfârşitul anului.

Albania a continuat să îşi demonstreze hotărârea de a pune în aplicare reformele UE şi de a face progrese în ceea ce priveşte reformele „fundamentale”. Continuarea alinierii depline la PESC a fost, de asemenea, un semnal puternic în favoarea deciziei strategice a ţării de a adera la UE. Sunt necesare eforturi suplimentare în domeniul libertăţii de exprimare, al chestiunilor legate de minorităţi şi al drepturilor de proprietate, precum şi în domenii-cheie ale statului de drept, cum ar fi lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate. Examinarea acquis-ului UE a decurs fără probleme, iar autorităţile au dat dovadă de un nivel ridicat de angajament. În iulie, Comisia a prezentat Consiliului rapoartele de examinare privind „grupul de bază” pentru Albania şi speră într-o monitorizare rapidă. Comisia îşi propune să deschidă negocierile de aderare în domeniul 1 (elemente fundamentale) până la sfârşitul anului.

În Bosnia şi Herţegovina, statutul de ţară candidată de anul trecut a adus un impuls pozitiv foarte necesar. În urma alegerilor, un nou guvern a fost instalat rapid şi a început să pună în aplicare reformele, în special prin modificările aduse pentru a introduce controale de integritate în sistemul judiciar. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare. Printre acestea se numără adoptarea unor reforme cheie în domeniul statului de drept şi al reformei judiciare, precum şi progrese în ceea ce priveşte reformele constituţionale şi electorale, care reprezintă o prioritate absolută pentru a asigura drepturi egale pentru toţi cetăţenii. De asemenea, este important să se păstreze ordinea constituţională a ţării. Măsurile secesioniste şi autoritare introduse în entitatea Republika Srpska nu sunt în conformitate cu cursul UE. Bosnia şi Herţegovina trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a îndeplini priorităţile stabilite în avizul Comisiei cu privire la cererea sa de aderare. Prin urmare, Comisia recomandă deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia şi Herţegovina de îndată ce este atins nivelul necesar de conformitate cu criteriile de aderare.

Kosovo a rămas angajat pe calea sa europeană. Acesta a continuat să adere în mod voluntar şi deplin la PESC a UE, inclusiv în ceea ce priveşte condamnarea războiului rusesc de agresiune împotriva Ucrainei şi adoptarea de măsuri restrictive împotriva Rusiei. În perioada de raportare au fost înregistrate realizări legislative, inclusiv o reformă importantă a legii electorale. Cu toate acestea, mai sunt încă multe de făcut, inclusiv în ceea ce priveşte planul de acţiune pentru reformele judiciare. Liberalizarea vizelor pentru Kosovo va intra în vigoare la 1 ianuarie 2024. Situaţia din nordul Kosovo a fost afectată de mai multe crize, cea mai recentă fiind atacul violent asupra poliţiei kosovare din 24 septembrie 2023. În ceea ce priveşte normalizarea relaţiilor cu Serbia, deşi s-a ajuns la un acord în cadrul dialogului mediat de UE, atât Kosovo, cât şi Serbia trebuie încă să înceapă punerea în aplicare a angajamentelor respective, care sunt obligatorii pentru părţi şi reprezintă o parte esenţială a parcursului lor european.

Turcia rămâne un partener-cheie pentru Uniunea Europeană şi o ţară candidată, dar negocierile de aderare sunt în impas din 2018, în conformitate cu decizia Consiliului European. Ţara nu a inversat tendinţa negativă de îndepărtare de Uniunea Europeană şi a continuat reformele legate de aderare într-o măsură limitată. Cooperarea cu Turcia în domenii de interes comun a continuat în domenii esenţiale, precum combaterea terorismului, economia, energia, securitatea alimentară, migraţia şi transporturile. Turcia trebuie să ia măsuri decisive pentru a îmbunătăţi în mod semnificativ alinierea la PESC a UE şi pentru a intensifica cooperarea în ceea ce priveşte prevenirea şi depistarea eludării măsurilor restrictive. În urma sarcinii încredinţate de Consiliul European, Înaltul Reprezentant şi Comisia vor prezenta în noiembrie un raport Consiliului privind stadiul actual al relaţiilor UE-Turcia, pe baza instrumentelor şi opţiunilor identificate de Consiliul European şi în vederea unei abordări strategice şi orientate spre viitor.

Consiliul trebuie acum să ia în considerare recomandările de Comisiei şi să ia decizii cu privire la paşii de urmat în procesul de extindere.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*