Curtea Constituțională are joi, 13 martie, de la ora 14.00, o nouă ședință privind contestațiile înregistrate împotriva unor candidaturi la alegerile prezidențiale. Până la ora publicării acestei informații, la rol se află o singură contestație, care vizează candidatura lui Crin Antonescu.
Argumentele contestatarului
Contestația depusă împotriva Deciziei nr. 20D/11.03.2025 a Biroului Electoral Central privind înregistrarea candidaturii lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din 2025 se bazează pe mai multe argumente de natură constituțională, juridică și politică. Se susține că dreptul de a fi ales, deși fundamental, nu este absolut și trebuie exercitat cu respectarea principiilor democratice și constituționale. Contestația invocă faptul că funcția de președinte al României presupune nu doar respectarea legilor în mod formal, ci și o conduită care să reflecte loialitate față de Constituție, statul de drept și valorile democratice, încă din momentul candidaturii.
Se argumentează că Antonescu nu îndeplinește aceste condiții, întrucât, prin acțiunile și declarațiile sale anterioare, a demonstrat o atitudine contrară principiilor constituționale. Contestația se axează pe mai multe aspecte. În primul rând, se susține că acesta a desconsiderat suveranitatea națională și democrația prin faptul că a ignorat rezultatul referendumului național din 2009, în care majoritatea populației s-a pronunțat în favoarea trecerii la un Parlament unicameral și a reducerii numărului de parlamentari. Se consideră că refuzul de a respecta acest rezultat reprezintă o încălcare a suveranității poporului, afectând legitimitatea sa ca posibil șef de stat.
Un alt argument central este acela că Antonescu ar fi incitat la ură și discriminare prin promovarea cultului legionar. Se aduce în discuție o declarație în care acesta îl considera pe Ion Gavrilă Ogoranu „un erou al României”, în ciuda apartenenței acestuia la Mișcarea Legionară, o organizație extremistă. Contestația subliniază că astfel de afirmații contravin interdicțiilor constituționale și legale referitoare la promovarea ideologiilor fasciste și a cultului persoanelor condamnate pentru crime împotriva umanității.
Totodată, se invocă faptul că Antonescu ar fi fost implicat în tentative de destabilizare a ordinii constituționale, făcând parte din inițiative politice care, în 2012, au fost calificate de Comisia de la Veneția drept problematice din perspectiva statului de drept. Acestea au vizat schimbări rapide la nivelul instituțiilor statului, suspendarea președintelui și limitarea competențelor Curții Constituționale (CCR), fiind considerate manevre politice care au afectat stabilitatea democratică a României.
Fii primul care comentează