Brandul „Bacriz” a intrat demult în peisajul firesc al municipiului Craiova, fiind astăzi un nume respectat, întîlnit pe multe din șantierele care spun cîte ceva despre viitorul Capitalei Olteniei.
A avut o dezvoltare normală încă din primii ani de la Revoluție. Mai întîi, un spațiu închiriat la demisolul unei case de pe strada Unirii, unde se făcea comerț en-gros, specific acelor ani. Apoi, dezvoltarea unor en-gros-uri, la gară și în cartierul Lăpuș, spațiile comerciale din acestea oferind condiții pentru cîteva sute de firme mici, ce creau mii de locuri de muncă pentru craioveni.

Cel care a început afacerile familiei în Craiova a fost Imad Bakri, care terminase Facultatea de medicină. El și-a adus în România și doi frați mai mici, Ahmad fiind economist, iar cel mic urmînd medicina la noi. În mod firesc, „economistul” a preluat organizarea afacerilor, dezvoltîndu-le la un nivel ce nu era nici măcar bănuit în urmă cu trei decenii.
Astîzi, frații Bacriz au devenit mari dezvoltatori imobiliari, ridicînd adevărate zone rezidențiale pentru numărul foarte mare de cereri de locuințe.

Cunoscîndu-i de foarte mult timp, încă din 1992, cînd am fost solicitatați să anchetăm un caz incredibil, am făcut una din primele noastre investigații de anvergură. Atunci, polițiștii din județul Olt opriseră un TIR cu țigări în Balș, iar Șeful IJP Olt, nu mai știu cum îl chema, văzînd că marfa aparținea unor cetățeni arabi, a crezut că sînt ideali pentru un adevărat jaf „oficial”! A organizat un așa-zis flagrant pentru a-i putea apoi șantaja.
Fiind sigur pe puterea lui, acel șef al poliției din Olt mi-a spus pe reportofon: „Domne, matale ești de acord ca niște arabi să facă afaceri la noi, în România? Adică românii nu mai sînt buni?” Nu-mi venea să cred ce auzeam și atunci mi-am pus întrebarea dacă „flagrantul” era real sau doar mijlocul prin care șeful poliției vroia să-i facă de bani de cei doi cetățeni arabi.
Atunci am decis să-l caut pe procurorul flagrantului. Din fericire, procurorul chemat la fața locului a fost nimeni altul decît cel care avea să devină peste ani „celebrul Iacobescu”! El n-a fost de acord să certifice acest aranjament grosolan al șefului IPJ Olt și mi-a dezvăluit, tot pe reportofon, că nu era nici un flagrant, că șeful poliției le-a cerut celor doi să deschidă geanta și chiar el a răsturnat-0, strigînd „flgrant, flagrant”, deși oamenii de afaceri nu-i promiseseră nimic, ci doar se supuseseră ordinului dat de polițist!
Am publicat articolul în revista „Cartel” și, la puțin timp, a fost mutat disciplinar de ministrul de Interne.
De atunci, am rămas prieten cu frații Bacriz, ei apreciind faptul că le-am luat apărarea, riscînd enorm la acea vreme. Din fericire, procurorul Iacobescu a mers pînă la capăt cu ancheta și astfel nici eu n-am mai suportat consecințele!
Acum, după mai bine de trei decenii, frații Bacriz sînt oameni de afaceri importanți ai Craiovei. Am vrut să fac un reportaj despre evoluția lor din acest timp, insistînd pe dimensiunea de azi a afacerilor lor.
Numai că, deși își păstraseră respectul față de mine, rugămintea mea s-a izbit de zidul unei modestii pe care n-o bănuiam! „Nu te supăra, dar nu vreau să dau nici un interviu, domnu’ Spinu. Lumea este rea, invidioasă și o să spună că vrem să ne lăudăm”!
În zadar am încercat să spun că un interviu este ceva normal, care atrage, de regulă, simpatia celor din jur. „Lasă, lasă”, îmi repeta Ahmad, economistul familiei Bakri.
Mă gîndeam să plec și, văzîndu-mă dezamăgit, Ahmad Bakri m-a oprit din drum și mi-a zis: „Ca să nu fii supărat de refuz, aș vrea, totuși, să-ți spun ceva care aș vrea să se știe. Nu despre afaceri, ci despre motivul pentru care noi am decis să ne stabilim în Craiova”.
Surprins, m-am întors din drum și am pornit reportofonul, crezînd că vrea să-mi spună ceva despre mediul de afaceri din România, adică niște vorbe goale, să fie ceva spus de curtoazie.
Cînd colo, Ahmad Bakri, Bacriz, cum îl știe lumea, îmi spune:
– „Domnu Spinu, omul care ne-a determinat să rămînem în Craiova este doamna primar Olguța Vasilescu! Ea ne-a făcut pe noi, niște străini, să fim mîndri că trăim în Craiova și să ne considerăm craioveni. Tot ce a făcut dînsa în ultimii zece ani din acest oraș a demonstrat că merită să stăm aici și să investim în afaceri.
Nici nu visam înainte că în Craiova vor veni oameni de peste tot, ca turiști! Nu era nici munte, nici mare, deci nu este aici zonă turistică. Și, totuși, iată că, de cîțiva ani, vin sute de autocare cu turiști nu numai din toate zonele țării, ci și din străinătate! Tîrgurile de Paște și de Crăciun, precum și Festivalul Intencity au atras ca un mmagnet oameni de peste tot.
Să știți că, atunci cînd am fost acasă, la noi, m-am lăudat la cunoscuți că trăiesc în orașul care a fost declarat cu cel mai frumos „tîrg de sărbători”!
Și vă mai spun ceva ce aș vrea să consemnați: OLGUȚA VASILESCU A DAT VALOARE SCAUNULUI DE PRIMAR, NU INVERS!”
La plecare, i-am promis că-i voi arăta doamnei primar această declarație surprinzătoare. Atunci, Ahmad Bakri mi-a mai spus, rugîndu-mă să nu scriu: „Eu n-am cunoscut-o pe doamna Olguța Vasilescu, dar, dacă aș întîlni-o, aș vrea să-i mulțumesc pentru că datorită dînsei am devenit craiovean!”
Evident, i-am promis că voi publica și această declarație, ca răzbunare pentru reportajul ratat.

Fii primul care comentează