
Pe bună dreptate, opinia publică dezbate tragedia de la Praid, în urma căreia România ar putea
să piardă în totalitate cea mai spectaculoasă salină pe care o avem. Și este doar începutul
catastrofei. O catastrofă care, așa cum am precizat și în titlu, le vine mănușă trădătorilor de
țară. Adică celor care plănuiesc, de mai mult timp, să înstrăineze toate zăcămintele de sare din
România.
De ani de zile se știe, iar autoritățile au fost atenționate că, în salina de la Praid, se poate
produce o catastrofă. În mod straniu, autoritățile, deși au fost avertizate de specialiști, nu au
mișcat un deget pentru a preveni inundațiile, care astăzi au făcut praf un etaj al salinei și,
probabil, vor face praf și celălalt etaj, punând punct definitiv uneia dintre cele mai spectaculoase
atracții turistice pe care România le-a pus la dispoziția cetățenilor acestei țări și vizitatorilor din
străinătate.
Acesta este însă doar începutul catastrofei. Pentru că evacuarea, prin deversare, a unei
cantități uriașe de apă sărată – milioane și milioane de metri cubi – va pune, cu certitudine, într-
un pericol grav, în bună măsură mortal, terenurile agricole, care, la rândul lor, vor fi inundate,
apa freatică, precum și flora și fauna din râurile care vor fi astfel infestate. Într-un areal probabil
destul de vast, oamenii nu vor mai putea locui, întrucât nu vor mai avea apă potabilă și nici nu
vor mai putea cultiva legume sau crește animale.
Nici anul trecut, când primele semnale legate de inundațiile la care salina Praid este expusă au
fost trase, toate autoritățile plătite din bani publici, pe care nu mai are rost să le înșirăm, au
rămas impasibile, deși specialiștii au documentat ceea ce se întâmplă și au prognozat, cu mare
precizie, ce urmează. Guvernul României nu a schițat niciun gest pentru a solicita, încă din anii
anteriori, un sprijin consistent financiar din partea Uniunii Europene, sprijin care s-a produs în
cazul altor state.
Chiar acum, în plină calamitate, am lichidat fondul de rezervă al statului pentru a acorda o
susținere Ucrainei și, întrucât o facem cu întârziere, mai plătim și penalizări. Dar guvernul a fost
incapabil să aprovizioneze cu apă, cu alimente, cu medicamente, cu strictul necesar populația
calamitată din zonă.
Am publicat, în trecut, două dezvăluiri care nu au fost luate în seamă, vizând manevrele
ascunse care se fac la nivel guvernamental pentru ca întreaga industrie a sării din România,
desfășurată prin intermediul Salrom, să fie înstrăinată în beneficiul unei companii austriece.
Prețul înstrăinării, acum, după dezastrul produs la Praid, scade spectaculos. Zăcămintele de
sare din România – e bine să se știe de către toată lumea – sunt cele mai valoroase din Europa
și unele dintre cele mai valoroase din lume. Există zăcăminte de sare cu o vechime de milioane
de ani, cu o puritate de 98%, încă nemaiîntâlnită nicăieri pe planetă. În plus, după cum se știe,
sarea produsă este utilizată în diverse procese chimice, inclusiv la întreținerea, pe timp de
iarnă, a căilor rutiere.
Dacă austriecii vor prelua Salrom, va trebui să cumpărăm sarea – inclusiv sarea pentru bucate
– de la aceștia, la prețuri mult mai mari. Dar obiectivul vizat nu este doar sarea.
Imaginați-vă grozăvia! Austria, care nu dispune de un metru cub de gaz sau de vreun baril de
petrol în subsolul ei, a devenit, după ce a preluat Petrom-ul prin OMV, unul dintre marii
producători europeni de petrol și gaze naturale. În ceea ce privește gazele naturale, se știe că
ele pot fi valorificate mult mai bine în măsura în care sunt stocate pe parcursul verii, când
cererea scade, și vândute la un preț mai mare pe parcursul sezonului rece. Cele mai adecvate
mijloace pentru stocarea cantităților uriașe de gaze naturale sunt minele de sare dezafectate.
Așa că Viena, atunci când a decis o întreagă strategie pentru preluarea Salrom, a avut în
vedere și acest obiectiv, pe care autoritățile din România au fost incapabile să îl vizeze până în
prezent.
Fii primul care comentează