De reținut primul comunicat de la Cotroceni, ca semn de început al noului mandat:
„La initiativa Presedintelui României, s-a convenit ca, în paralel cu negocierile pentru formarea noului Guvern, sa fie elaborat un plan de masuri destinat reducerii cheltuielilor publice, care sa fie asumat si pus in aplicare de viitorul Executiv.
Pentru acest obiectiv, partidele mentionate si reprezentantii minoritatilor nationale vor constitui un grup de lucru tehnic, care isi va desfasura prima sedinta joi, 29 mai, la ora 15:00, la Palatul Cotroceni. La întalnirile acestui grup de lucru, din partea Administratiei Prezidentiale vor participa domnii Radu Burnete si Dragos Anastasiu”.
Abia instalat la Cotroceni, printre primele lucruri, poate chiar primul, președintele a anunțat formarea unui grup alcătuit din cîte doi reprezentanți ai așa-zisului patrulater pro-european care să lucreze la un program al reducerilor deficitului bugetar. Plus doi reprezentanți ai președintelui din care cel puțin unul este un urechist economic plimbat pe micile ecrane.
Ar fi vorba de un plan de reducere a cheltuielilor publice. Acesta a fost si cel mai important subiect pomenit în campania electorală de primarul de București. Altceva n-a mai contat. Pericolul rusesc nu mai este o temă favorită, înarmarea Europei a rămas ca la Bruxelles și ca la Paris, extremismul este subiect numai la G4 Media și la frații Muraru, iar implicarea președintelui în Justiție, după reacția nervoasă a lumii juridice, a devenit un subiect pentru altădată.
Așadar președintele, matematician cu experiență doar în primărit și într-un ONG de mediu și urbanism (la acest capitol, pe post de frînă) s-a aruncat pe reducerea deficitului bugetar. N-are competențe și nici experiență în materie, dar a înțeles pericolul și pare a fi concentrat pe el, cerînd cu insistență niște soluții și girînd elaborarea lor. Înainte de a numi consilieri și de a prelua cu adevărat conducerea administrației prezidențiale, proaspătul președinte Nicușor Dan a declanșat o inițiativă, urmînd ca în baza iluminării în mare grabă și a propunerilor făcute de grupul de lucru, partidele din viitoarea coaliție (prin intermediul guvernului desemnat) să purceadă la reduceri de cheltuieli. Este vorba de un fel de Program în materie.
-„Nu sună rău! Uite un om practic și hotărît” vor fi exclamat susținătorii și contribuabilii îngroziți de starea finanțelor publice și de împovărătoarea datorie externă. Reducerea deficitului bugetar devine astfel pilonul de bază al unui Program de guvernare pentru un guvern pregătit de la Palatul Cotroceni, la cererea (comanda) președintelui Nicușor Dan. Ceea ce nu se prea potrivește nici cu Constituția României, nici cu experiența noastră democratică de pînă acum.
În aricolul 103 din Constituția României (subintitulat „Învestitura”) scrie negru pe alb că președintele desemnează un candidat și că acesta va cere Parlamentului votul de încredere pe Program și pe întreaga listă a guvernului. Punct.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.
Ulterior, Programul se dezbate în Camera Deputaților și în Senat în ședința comună și se acordă votul de încredere. Sau nu. Nicăieri în Constituția României nu scrie că programul se alcătuiește cu contribuția președintelui și că se pregătește la Palatul prezidențial de la Cotroceni.
Să fie vorba de o neînțelegere a rolului președintelui sau de un mic truc? Noul președinte al României își asumă la modul mascat reducerile de instituții și cheltuieli. Cam ce a făcut Traian Băsescu cu pensile și salariile bugetare dar, de data aceasta, mascat într-o recomandare a unui grup de lucru format din amatori și din reprezentanții partidelor care vor participa la viitoarea Coaliție de guvernare.
Pentru că a repetat propunerile sale în problema deficitului bugetar (inutil și insistent întrebat în campania electorală de jurnaliștii care nu fac diferența între președinție și guvern!?), Nicușor Dan crede că este obligația sa să se arunce în luptă și să comande acțiunea de reducere a deficitului bugetar. Pentru el a devenit un fel de proiect de țară cu un singur punct.
Lui Nicușor Dan nu-i cere nimeni o viziune economică. N-are de unde. Nici o strategie financiară și fiscală. Nu este treaba lui. Culmea absurdului. În campania electorală domeniul nu a fost abordat la modul serios. Și din cauza întrebărilor școlărești, și din cauza „minutului” avut la dispoziție, și, mai ales, din cauza nepriceperii candidaților și a moderatorilor. Iar direcționarea României pe baza unei ciorne rezultată la un mini-seminar de trei zile, cu opt participanți, cîte doi de la un partid, este riscantă. Poate fi greșită, poate duce Dumnezeu știe unde. Formula aceasta mai merge pe la o primărie. N-ar avea forță pentru aplicare nici la un minister. La un stat european cu oarece pretenții arată mai degrabă ca o improvizație.
Și încă un lucru, la fel de important. Pregătirea unui program prioritar pentru parlament și pentru guvern sub controlul președintelui României deschide porțile unei subordonări a Legislativului și a Executivului față de o instituție reprezentată de un singur om, apărat și copleșit de mulțimea voturilor obținute. Nu sigure, dar multe.
Ar fi vorba despre o cale sigură spre o catastrofă democratică.
Fii primul care comentează