O dublă lovitură de stat executată în decembrie 2024 și reluată ulterior prin scoaterea definitivă
din cărțile prezidențiale a lui Călin Georgescu. Sau, cum consideră alți analiști, o lovitură de stat
începută anul trecut și finalizată în acest an. Lovitura de stat ne-a scos din cărțile parteneriatului
cu Statele Unite. Acum curg noi dovezi. Ultima ne-a fost furnizată de Iulia Scântei, ilustru
membru CCR.
Iulia Scântei a fost notar și se numără relativ recent printre membrii Curții Constituționale a
României. La un festival de film de la Râșnov, cu o întârziere de peste 8 luni, răspunzând unei
întrebări, aflăm prin vocea ei că CCR nu întreprinde propriile investigații, nu are calitatea de a
verifica documentele care îi sunt prezentate, dar în cazul ultimelor alegeri prezidențiale, a trebuit
să țină cont de documente care i-au fost prezentate de CSAT. Iar din conținutul acestora
rezultau ingerințe interne și externe care ar fi alterat în mod grav procesul electoral. Pe această
bază ar fi fost luată decizia anulării alegerilor.
Documentele Consiliului Superior de Apărare a Țării invocate de Iulia Scântei au fost prezentate
acestei instituții cu câteva zile înainte ca CCR și nu altcineva să confirme validitatea primului tur
de scrutin al prezidențialelor. Abia două zile mai târziu, Iulia Scântei nu explică de ce, CCR s-a
răzgândit și a concluzionat, în baza respectivelor documente, se afirmă azi, că procesul
electoral ar fi fost alterat grav de ingerințe interne și externe, astfel încât, în timp ce se
desfășura cel de-al doilea tur de scrutin, alegerile au fost anulate. Un act pe care mai mulți
analiști din țară și din străinătate, printre care mă număr, îl consideră o lovitură de stat anti-
constituțională, executată chiar de către cei care au obligația să vegheze la respectarea Legii
Fundamentale. Astăzi, la peste opt luni distanță și abia după ce încep să curgă probe atât din
țară cât și din Statele Unite referitoare la resorturile sulfuroase ale deciziilor de atunci, ni se
spune verde în față: 1. Că CCR nu este o instituție de anchetă, deci că nu poate verifica ceea
ce i s-a pus la dispoziție de către CSAT, lucru adevărat, și 2. Că instituția avea obligația să se
conformeze, luând de bune informațiile furnizate de la nivelul acestei instituții subordonate
Președintelui României și dominată de reprezentanții instituțiilor de forță. Scurt pe doi. Ceea ce
a condus la anularea alegerilor. Despre circumstanțele operațiunii ulterioare, prin altă instituție
cheie, Autoritatea Electorală Permanentă l-a eliminat definitiv din competiție în primăvară pe
Călin Georgescu, Iulia Scântei nu suflă o vorbă pentru că de această dată operațiunea nu a mai
fost executată de CCR.
Cu ce rămânem în urma acestei declarații care astăzi face valuri atât în România cât și în
străinătate? Cu informația confirmată că totul a pornit de la CSAT-ul condus în acea perioadă
de ex-președintele Klaus Iohannis. Dintr-o altă direcție, din Statele Unite, în urma unor analize
care au durat ceva vreme, vine zilele trecute ca o bombă raportul Departamentului de Stat la
care, ca de obicei, au lucrat cei mai calificați analiști de peste ocean și care, în esență, ne
luminează, pentru a înțelege și noi de ce și în ce circumstanțe am fost eliminați din parteneriatul
strategic cu Statele Unite. Amănuntele au mai fost prezentate și dezbătute, astfel încât reținem
esențialul. Anularea alegerilor și eliminarea unor competitori din cursa prezidențială din
România au reprezentat un abuz grav, un derapaj de la democrație, o ignorare flagrantă a
opțiunii electorale a cetățenilor. Cu alte cuvinte, și Departamentul de Stat vorbește tot despre o
lovitură de stat care a fost de natură să scoată România din parteneriatul strategic cu Statele
Unite. În cursul acestei săptămâni, tot de peste Ocean, ne vine o analiză care indică nominal
persoanele care au stat în spatele acestei operațiuni. Sunt nominalizați președintele României,
premierul de la acea dată, ministrul de justiție, secretarul de stat american din administrația
Biden, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Statelor Unite în România, ulterior retras
peste noapte din această poziție. Să punem și aceste informații la pachet, reținând însă și faptul
că spre deosebire de cele anterioare, această analiză este contestată de către o parte din cei
acuzați pe motiv că analiza ar fi fost produsă de către jurnaliștii unui site taxat drept extremist de
dreapta.
În fine, pentru a avea tacâmul complet, mai consemnăm că în urmă cu circa două săptămâni,
într-un interviu pe care l-a acordat, Cătălin Predoiu, ministru de interne, și atunci, și acum și
viceprim-ministru, și atunci și acum, a lansat la rândul său o informație senzațională. Și anume,
că serviciul secret al Ministerului de Interne pe care îl coordona și îl coordonează ar fi produs un
raport privind alegerile prezidențiale din care rezultau elemente de fraudare prin ingerințe
interne și externe. Un raport secretizat pe care el, Cătălin Predoiu, fără să-l analizeze, l-a
prezentat CSAT, care în baza lui ar fi luat decizia de anulare a alegerilor prezidențiale. Un
document care, pretinde ministrul, ar fi și azi secretizat și despre care într-o a doua intervenție,
de ieri, susține că nu a avut habar în ceea ce privește conținutul acestuia. De ce o a doua
intervenție? Prima dată, cum precizam, el s-a detonat și s-a autodenunțat într-un interviu în care
a susținut cu subiect și predicat că în urma demersului său și a respectivei informări a serviciului
secret a fost luată în CSAT decizia anulării alegerilor. După ce această afirmație a făcut
cuvenitele valuri în opinia publică și după ce eu am cerut punerea imediată sub anchetă penală
a lui Cătălin Predoiu pentru atentat la siguranța națională, acesta, intervievat ieri de Realitatea
Plus, a reluat informațiile, detonându-se și autodenunțându-se a doua oară, dar fără a mai
susține că el ar fi solicitat în CSAT anularea alegerilor. În ciuda angajamentelor asumate de Ilie
Bolojan cât timp a fost președinte interimar și ulterior de președintele numit, Nicușor Dan, nici
stenogramele ședinței CSAT nu au fost puse la dispoziția opiniei publice și nici documentele în
baza cărora s-ar fi luat decizia anulării alegerilor nu au fost desecretizate. Cu toate acestea,
putem afirma că nu ne mai mișcăm nici în orb și nici măcar în clar-obscur. Acum avem din
diverse direcții confirmarea unui complot național și internațional care a condus la anularea
alegerilor prezidențiale, la scoaterea din joc a lui Călin Georgescu, la alterarea gravă a
alegerilor prezidențiale reluate și la promovarea, în final, în funcția prezidențială, a lui Nicușor
Dan, la capătul numărării voturilor pe care acesta le-a primit, la care au fost adunate voturile
unor marțieni.
Pentru ca senzaționalul film documentar despre cele mai dureroase realități din istoria recentă a
României să fie complet, mai pot fi luate desigur în calcul și informațiile care au fost probate în
ultimele luni privind intervențiile în procesul electoral ale lui Macron prin intermediul ambasadei
Franței la București și ale șefului serviciului secret al Franței.
Și iată cum este dată complet peste cap pe de-o parte faimoasa teorie conform căreia în
România, ingerințe interne și externe ar fi pregătit o gravă fraudare a alegerilor prezidențiale,
motiv care a stat la baza anulării alegerilor, iar pe de altă parte că influențe malefice ale
Moscovei desfășurate pe diverse căi ar fi încercat să-l promoveze pe Călin Georgescu în cea
mai înaltă funcție și apoi pe George Simion pentru ca aceștia să facă jocul lui Vladimir Putin
împotriva pro-europenilor dovediți drept neomarxiști, soroșiști și finalmente marionete ale lui
Rotschild.
Fii primul care comentează