Chiar a venit vremea să leșinăm de atîta căldură pe vremea asta de cumplit amatorism politic.
CSAT-ul speriat de falimentul statului nostru prost condus și administrat s-a hotărît să întărîte și să asmută copoii săi pe urmele evazioniștilor fiscali. Din TVA nu s-au mai întors 37,3 miliarde lei. Un purcoi de bani! Adică se cam fură. Cei care fură din TVA, zice CSAT, trebuie prinși cu orice preț, chiar dacă frauda lor este aproximativ egală cu cea produsă de cei care toacă banii de la buget cu acte în regulă. Într-un singur an, Marcel Ciolacu a cheltuit din fondul de rezervă al primului-ministru 67 de miliarde de lei. Întîi, a modificat Legea cu un OUG 73, în așa fel încît să se acopere legal. Ea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și Covrigarul de Buzău a deturnat cu acoperire legală și a tocat fără să ne spună 13 miliarde de euro. A mărit pensii, burse, salarii, bugete, a cheltuit ca un zălud scăpat în vistieria unui stat inamic. Parcă ar fi vrut să falimenteze Rusia! Milioane pentru oricine și orice, pentru refugiați, armament, vilă Iohannis, vacanțe (din salariul propriu!) la Monte Carlo, tot ce vrei și ce nu poți să-ți imaginezi. Și-a asumat răspunderea pentru o lege de reducere a cheltuielilor bugetare și a folosit-o pentru a le umfla în cel mai iresponsabil mod cu putință. El a fost capul de listă într-un dezmăț financiar cum România n-a mai avut niciodată. Și a fost precedat de aerianul general în rezervă Nicolae Ciucă și de doi pafariști „descurcăreți”, pe numele lor, Ludovic Orban și Florin Vasilică Cîțu. Dosarele penale din vremea pandemiei pentru dezastrul financiar la care au contribuit cei doi sunt încă ținute la sertar pînă cînd se prescriu, așa cum s-au prescris mai toate dosarele de corupție, evaziune fiscală și fals în declarații, de la Vasile Blaga la Traian Băsescu. Și care, în alte cazuri similare, instrumentate prost, au fost îngropate tovărășește și judecătorește cu „fapta nu există”.
Mai cercetează cineva cheltuielile din pandemie, girate de Ludovic Orban, de Vasilică Cîțu sau de Vlad Voiculescu? Sau trebuie salvați cu orice preț pentru că au pus umărul la alegerea președintelui Nicușor Dan?
Pe de o parte, guvernanții României (însoțiți de elitele politice și financiare) golesc bugetul și o duc „bine, mersi”, iar pe de alta se întețește vînătoarea evazioniștilor și se strînge șurubul pentru cetățeanul de rînd.
Cercetează cineva cum s-a ajuns la marea improvizație bugetară a guvernului Ciolacu? Într-un documentar excepțional realizat de Radio Europa Liberă, semnat de Cezar Amariei, se precizează că „Executivul a dat Ordonanţa de Urgenţă nr.73/2023, dar nu pentru a lămuri lacunele reclamate, ci pentru a lărgi aria destinatarilor. Se permit astfel cheltuielile de personal, cele cu asistența socială ori contribuțiile naționale aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile”.
Pe repede înainte, și CCR a respins contestațiile iar „după doar două zile, președintele Klaus Iohannis decidea că propunerea legislativă este bună și semna decretul de promulgare prin care OUG 73/2023 devenea Legea 76/2024, în vigoare în prezent”.
Cu aceste acte legislative aranjate cum trebuie s-a născut baza legală a comportamentului aiuritor al guvernului Marcel Ciolacu. S-au dres legi, s-au redirecționat fonduri, s-au acoperit cheltuieli, s-au făcut harcea-parcea într-o guvernare de amatori puși pe cumpărarea unui nou mandat. Cu bani deturnați din buget s-au rezolvat proiecte locale și sociale, au fost angajate tot soiul de cheltuieli care împovărează statul român pe termen lung.
Nu poți să nu fii de acord cu formularea CSAT că „evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbește capacitatea instituțiilor de a furniza servicii publice de calitate și creează inechitate între contribuabili”.
Dar nici nu avem dreptul să lăsăm ascunsă sub preș abordarea iresponsabilă a bugetului de cei patru premieri catastrofali: Ludovic Orban, Florin Vasilică Cîțu, Nicolae Ciucă și Marcel.
Exact asta ascunde concluzia primei reuniuni sub bagheta președintelui pafarist:
„CSAT a stabilit că este necesară o abordare coordonată și fermă din partea tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, pentru a identifica și elimina rețelele de evaziune și fraudă fiscală. În acest sens, membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcții imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român”.
Dar nu suflă o vorbă despre instituții fantomă, despre structuri publice elefantine, despre afacerile SRI, despre căpușarea statului cu neamuri și ibovnice, despre vînzarea posturilor de bugetar, despre atribuirile de contracte pe sprînceană.
Ce să înțelegem din „marea reformare” a statului? CSAT cu Nicușor Dan în frunte ar fi mulțumit și fericit dacă TVA-ul ar fi colectat în întregime și toate păcatele și învîrtelile care gripează România de azi ar rămîne pe post de miere a exercițiului de putere.
Convingerea mea este că oamenii aceștia nu vor să schimbe mare lucru. Vor să dreagă o situație periculoasă, care ar putea să le răstoarne căruța hodorogită și nicidecum nouă, cum o laudă Dînșii!
Fii primul care comentează