Momente și evenimente comentate de mine. 15 septembrie 2009: Guvernul Boc își asumă răspunderea pentru trei legi, ceea ce înseamnă: trei asumări ale răspunderii. Ultimul comentariu dedicat de mine momentului a fost publicat în Jurnalul național din 28 septembrie 2009 sub titlul Cînd președintele salută democrația expeditivă.
Printr-o declarație de presă ținută joi 24 septembrie 2009 la Palatul Cotroceni, Traian Băsescu a anunțat convocarea pentru 22 noiembrie 2009, ziua scrutinului prezidențial, a unui referendum vizînd reducerea Parlamentului la o singură Cameră și a numărului de parlamentari de la 471, cîți sînt în prezent, la 300.
Coaliția politico-mediatică anti-Băsescu s-a pus imediat în mișcare pentru a combate intervenția prezidențială.
Convocați de urgență pe televiziunile mogulilor, la care au acces la orice oră din zi și din noapte, adversarii lui Traian Băsescu din politică și din presă și-au concentrat atacurile asupra următoarelor puncte:
- – E o manevră electorală incorectă, dat fiind că un candidat la Președinție își folosește prerogativele de președinte în exercițiu pentru a obține un cîștig electoral.
- – E o nouă expresie a disperării lui Traian Băsescu, tot mai conștient că va pierde alegerile.
- – E un nou moment în strădania lui Traian Băsescu de a instaura dictatura.
Televiziunile mogulizate de mult nu mai respectă principiul sfînt al dezbaterii pro și contra. Pentru comentarea intervenției lui Traian Băsescu au fost invitați cu precădere adversari ai președintelui. Acolo unde televiziunile s-au făcut că sînt imparțiale, s-a apelat la un truc vechi în presa partizană. Cei pro Traian Băsescu au fost copleșiți de numărul uriaș al celor contra sau, mult mai perfid, cei pro au aparținut administrației prezidențiale, din start intervențiile lor fiind suspectate de părtinire.
În aceste condiții, atacurile de mai sus n-au fost supuse minimului examen critic, așa cum se cuvine din partea unei prese puse în slujba adevărului, și nu a unui candidat.
S-ar fi cuvenit remarcat astfel că nu numai Traian Băsescu, dar și ceilalți candidați folosesc prerogativele funcției lor pentru a obține un cîștig electoral. Nu a folosit Mircea Geoană condiția de președinte al Senatului pentru a trece în ochii electoratului drept capabil să pună capăt grevei ilegale a magistraților? Nu folosește Mircea Geoană postura de lider al partidului de guvernămînt pentru a lansa, prin intermediul lui Dan Nica, ministrul de Interne, diversiunea cu fraudarea alegerilor de Traian Băsescu?
Acuzația privind instaurarea dictaturii a fost susținută, cu o mînie periculoasă pentru sănătatea sa, de Ion Iliescu. A fost un nou prilej de a sesiza că Ion Iliescu îi acuză pe toți cei care îi sunt dușmani de a fi Nicolae Ceaușescu. Se știe cum a sfîrșit Ceaușescu, pentru că a îndrăznit să-i fie dușman lui Ion Iliescu. Să credem că domnul fost președinte își amenință dușmanii cu soarta lui Ceaușescu?
Greu de crezut.
Nu de alta, dar WC-ul Ministerului Apărării Naționale, în care s-a decis lichidarea lui Ceaușescu, nu mai e disponibil lui Ion Iliescu!
Stînd sub semnul chibițărelii electorale, reacțiile coaliției politico-mediatice anti-Băsescu la intervenția din 24 septembrie 2009 nu reușesc să atragă atenția asupra erorii de fond comise de Traian Băsescu prin declarația de presă de la Cotroceni.
Și anume că a mai administrat o strașnică lovitură democrației parlamentare, singura democrație autentică, prin pledoaria pentru democrația expeditivă, reprezentată de adoptarea legilor prin asumarea răspunderii și impunerea voinței unui singur om prin apelul la referendum.
Să ne explicăm.
Deși televiziunile au difuzat cu precădere doar fragmentul cu anunțarea referendumului, declarația lui Traian Băsescu e mult mai amplă. De la început, președintele a legat intervenția sa de adoptarea prin asumarea răspunderii de Guvern a trei pachete de legi văzute de domnia sa drept un moment în procesul de modernizare a statului român:
„În mod categoric, ceea ce a făcut Guvernul prin asumarea răspunderii pe aceste legi care reformează sistemul din România nu este suficient. Este doar un început de reformare a statului, iar statul trebuie să fie, în ansamblul lui, parte a procesului de reformă.”
Sub semnul necesității de a se continua procesul de reformare a statului român, domnia sa a propus imediat referendumul pentru revizuirea Constituției la articolele vizînd Parlamentul. Așadar, atît asumarea legilor trecute prin asumarea răspunderii, cît și modificarea Parlamentului prin referendum sînt puse de Traian Băsescu sub semnul procesului istoric de modernizare a statului român. Despre obiecțiile mele fundamentale la felul în care domnul președinte înțelege modernizarea statului român voi scrie mai pe larg în Jurnalul Național de duminică.
Să observăm însă încă de pe acum că mijloacele de modernizare a statului român sînt văzute de domnul președinte dintr-o perspectivă antidemocratică.
Fii primul care comentează