Articole scrise de Ion Cristoiu

Pe 6 mai 1993, a avut loc la Sala Palatului premiera filmului Cel mai iubit dintre pământeni, ecranizare a romanului cu același nume de Marin Preda. După cum își amintește Șerban Marinescu, regizorul filmului, ideea […]

Slavă Domnului! am terminat Extremul Occident al lui Petru Dumitriu. Cronică de familie am citit-o de mai multe ori cu creionul în mână. La Extremul Occident, trebuie să recunosc – rușinat – am sărit unele pagini, cele burdușite […]

Venirea minerilor la București e o temă de mare răsunet a presei postdecembriste. În ianuarie 1990, în februarie 1990, în iunie 1990, în septembrie 1991 și cît pe aci în februarie 1998, venirea minerilor a […]

Suntem în 1945. Deși oficios al PCR, Scânteia ține cont că pe 25 decembrie e Crăciunul. N-a venit vremea Puterii depline pentru comuniști. Mai trebuie să joace comedia credinței, pentru că așa au decis sovieticii, conștienți […]

Versuri. Din Mircea Ivănescu prin intermediul Istoriei lui Eugen Barbu: „o firmă scrisă parcă de insecte”; „fata este ca o frunză în al cărei verde ar vrea să se ascundă”; „vin investit cu sensuri adânci”; „umbrele care […]

Primii Califi. Potrivit serialului Omar, revăzut de mine cu subtitrare în franceză, la moartea lui Abu Bakr, și la sfatul respectivului, Comunitatea, așa se numește la început Califatul, înainte de a deveni un simplu Regat sau […]

Căutând amănunte despre Preluarea Antoneștilor din Palatul Regal de către echipa de chelneri comuniști a lui Emil Bodnăraș în noaptea de 23 august 1944 – un moment de istorie care ar fi meritat măcar un […]

Deși prea multe lucruri noi despre Stelian Popescu nu aflu, totuși, Memoriul adresat de Stelian Popescu generalului Ion Antonescu la 19 noiembrie 1940,mă atrage prin amănuntele despre cum a scris celebrul Iată-l! Textul a apărut în ediția […]

Slăbiciune. Nu odată am scris despre marea slăbiciune a românilor. Rapida inflamare, dependența de impulsul momentului, urmată de calmare până la indiferență. Asta-i face vulnerabili la manipularea cea mai simplistă. Ajunge ca vreo câteva site-uri […]

Am găsit prin foldere un eseu scris înainte de 1989 (când făceam critică și istorie literară curentă) despre felul în care literatura română se vede pe ea însăși. Se intitulează Literatura la persoana întâi și […]

Am abandonat House of Cards pentru Game of Thrones. Deosebirea de interes – cel puțin din partea mea – e uriașă. Serialul despre ticăloșia americană l-am văzut până la jumătatea sezonului 2 cu eforturi ieșite din comun. Mă […]

PSYOP. Din studierea Rapoartelor trimise de clericii militari de pe Frontul de Est Episcopiei de la Alba Iulia rețin îndeosebi Cultul personalității lui Partenie Ciopron, Episcopul șef al Armatei, mult peste Cultul Mareșalului, aproape inexistent. O […]

Pe 2 noiembrie 1946, cu câteva zile înaintea alegerilor generale din România, cele care vor consfinți păstrarea României în spațiul sovietic prin victoria comuniștilor, Tudor Arghezi lansează în tableta Panaceul din Adevărul un atac dur la proiectele de […]

O deosebire de substanță făcută de Arghezi între presa de partid și presa independentă o găsesc valabilă și azi, dacă nu mai ales azi în deosebirea dintre presa Sistemului și Presa independentă. Presa de partid […]

După vizita la Muzeul Internațional al Jurnalului de la Aachen (varianta nemțească a numelui), Aix-en Chappelle (varianta franțuzească a numelui), am scris un reportaj intitulat Muzeul în care ești îndemnat Atinge tot ce întâlnești în cale. […]

Prozator. La 1 ianuarie 1894, Caragiale îi trimite unui anume G.N. Grideanu o Carte poştală. Zic, un anume, silit de împrejurări. Excelentă ca transcriere exactă a epistolelor marelui dramaturg, Corespondenţa, editată de Academie în seria Opere, păcătuieşte prin absenţa […]

Acuzație. „Dar pentru a nu pierde noua bătălie electorală și cunoscând partea presei în biruința democrației, paralel cu acapararea minelor, avuțiilor și întreprinderilor industriale din toată România, se străduiesc cu pachete de zeci de milioane să […]

Din motive care-mi scapă, pentru a-mi scoate o măsea doctorul de la clinica de lux vrea să-i aduc un snop de analize ale sângelui. Pentru asta trebuie să mă scol de dimineață și, pe nemâncate, […]

Mofturi geniale. Citez din Wikipedia: „Moftul român a fost o revistă umoristică înființată de Ion Luca Caragiale în ianuarie 1893, după ce acesta se retrăsese din ziaristică de la sfârșitul anului 1889. Publicația era subintitulată ironic […]

Decis să rezolv o dată pentru totdeauna transcrierea pe Diario a notelor uitate prin Caiete, mă apuc de corectat eseul Cunoaștere și intuiție la Sadoveanu, dedicat cândva romanului Nopțile de Sânziene. Am însă nevoie de un citat menit […]

Nu demult, aflându-mă la Biblioteca Academiei, m-a abordat un domn. Nu prea tânăr, dar nici prea bătrân. Ținea la subțioară un dosar voluminos. – Ce știți despre Afacerea Skoda? I-am spus ce știam. În 1933, […]

Concurență. M-am ocupat de ghinionul avut de Giovanni Donato da Montofarno de a picta pe peretele opus Cinei cea de taină fresca sa Crucificarea. Potrivit obiceiului meu contraproductiv de a fi curios, am căutat pe internet amănunte despre […]

Obligat să caut texte pentru Gândurile lui Cristoiu prin folderele de eseuri, găsesc o notă despre Rolul mamelor în bătălia pentru putere de a lungul Istoriei. Plec în excursul meu de la ura Serviliei, mama lui Brutus, împotriva […]

În răspăr cu toată lumea bună din politică și din presă, semnez pe cristoiublog.ro un comentariu favorabil la discursul ținut de Viktor Orbán la Tușnad. Despre șmecheria prin care se transformă în rahat o porție de icre, […]

Conspirație. Am găsit pe Amazon.com volumul Les Brontë de Jean-Pierre Ohl. Dedicat surorilor Brontë. A apărut la Gallimard în 2009. Despre autor se spune doar atît: Că a scris și publicat patru romane. În colecția Folio Biografies, care găzduiește cartea despre cele trei […]

Măria Sa, Puiul Pădurii, capodopera lui Sadoveanu, mă surprinde plăcut prin imaginarea gândurilor unui câine despe oameni. Golo, câinele din roman, e un dulău credincios și inteligent, cel care veghează ca Genovevei și fiului acesteia […]

Nae Ionescu contra Ionel Brătianu. Am terminat volumul VIII din Publicistica lui Nae Ionescu. 1927 e – potrivit editoarei – unul bogat pentru publicistul Nae Ionescu. De aceea, așa cum ni se spune în finalul culegerii, acest volum […]

Zicere. Deșertăciunea scrisului după Arghezi: „Dar deșarte sunt toate câte se doresc și se scriu în țara noastră; zadarnice ca slovele trase cu degetul pe fața mării, în care se vântură rechinii.” (Tudor Arghezi, De la popi…, […]

În ultimii ani ai regimului Ceaușescu se născuse și înflorise un curent Cultural căruia i se mai spunea și Protocronism. Adepții săi se zbăteau să demonstreze că noi, românii, eram precursorii a numeroase descoperiri ştiinţifice […]

Am intrat ca de obicei, după Cărturești, la Tîrgul Cărții. Bag seamă că s-a renunțat la jenanta împărțire a cărților după preț. Cărți de trei lei, Cărți de cinci lei. Rafturile, sprijinite de pereți, sunt guvernate mai […]