Articole scrise de Ion Cristoiu

Notă. Ar fi interesant de scris un studiu despre suspiciunea ca stare de spirit a românilor. Puține sunt întâmplările din jur în care românul să nu creadă ceea ce vede, totdeauna bănuind ceva dincolo de […]

Mă sună de la Cluj, Mihai Cistelican, tânărul care și-a făcut un scop în viață din a-mi republica, strânse într-un volum, scrierile mele de tinerețe. A descoperit că foloseam la vremea respectivă și pseudonimul Ion […]

Despre Iisus. Vine la mine acasă, pentru a-mi aduce un coşuleţ de Paşti (l-au lăsat la B1tv, ultima mea adresă de colaborator al unui post, nişte cetăţeni, dintre cei nearestaţi încă de DNA) Silviu Mânăstire, moderatorul […]

Jocuri. Genial monolog comic, în partea dinspre Zarifopol mai ales, acest volum de scrisori ale lui Caragiale. Puține sunt cazurile în care corespondența unui scriitor e altceva decât o simplă completare la biografie și, indirect, […]

Marioneta autorului. Realismul tradițional se remarcă azi prin cusături vizibile de la o poștă. Astfel de cusături, trase neîndemînatic de-a lungul și de-a latul prozei, se văd și în marile texte sadoveniene. E clar, de […]

Nu mai puţin de patru tablete – Necrologul lui Passy, Câinele şi omul, Pedeapsa cu biciul şi Ave Maria – consacră publicistul Tudor Arghezi, Măriei Sale, Câinele, în Clipa din 28 septembrie 1924, 5 octombrie 1924, 12 octombrie 1925 […]

Investigând colecția revistei Expres Magazin pe 1991, pentru a descoperi momentul când am preluat publicația în vederea reconstrucției, dau peste o însemnare despre Eugen Barbu, tipărită de mine sub pseudonimul Ion Sireteanu: „Un gest pe […]

Sensibilitate. Momentul dintîi al poeziei de geniu, cum se înfățișează la Mihail Eminescu, rămâne cel al ecoului în conștiință. Un poet se deosebește de ceilalți oameni prin amploarea sensibilității. Semnele lumii din jur produc, căzute în […]

Comercial. Marius Tucă m-a sunat pentru a mă ruga să discutăm la emisiunea din seara asta (Marius Tucă show) despre cartea de memorii a prințului Harry – Rezerva – cea mai vândută carte din Marea Britanie. Scandalurile […]

Poem. În noiembrie 1951, la împlinirea vârstei de 50 de ani, Gheorghiu-Dej beneficiază, printre altele, de un poem închinat de A. Toma. Dând curs unei norme a epocii, poetul insistă pe dragostea și recunoștința de […]

Slăbiciunea Statului. Deși prost, groaznic de prost, serialul Imam Ahmad Bin Hanbal mă atrage prin informațiile despre viața reală din timpul dinastiilor Abasydde. Serialul Harun al Rashid se încheie cu lichidarea casei Burmaki. Noul serial, făcut de Qatar […]

Istoria la firul ierbii. Universul, luni 24 martie 1941, abordează situația vânzătorilor de ziare, atât de cântați de presă până la ora respectivă. Se pledează pentru desființarea lor prin înființarea de chioșcuri: „Vânzătorii de ziare Din […]

Adevăr. Circulă pe Internet, postat de mulți și trimis mai departe de și mai mulți, un fragment dintr-un articol publicat de Mihai Eminescu în Timpul din 29 octombrie 1876: „NETĂGĂDUIT că istoria Rusiei, studiată în legătura ei […]

Comentariu. Am luat azi noapte la mână, pentru a găsi actele apartamentului de la Sinaia, ceva gen Căutarea acului în carul cu fân, plicurile din maldărele care stau peste tot în birou. Am descoperit astfel […]

Precursor. Mihail Sadoveanu – precursor al genului fantasy: „Asemenea acum, de pe zidurile Cetăţii Domneşti, străjerii văd peste zăvoaie Siretul curgând împuţinat: pare un brâuşor de argint. Şi ziua şi noaptea, în lungul ceasurilor, fâlfâie […]

Serialul Omar, dedicat marelui calif, Uman ibn Al-Hattab, a devenit mai dinamic. Am ajuns la faza militară a destinului lui Mahomed. Prima bătălie – cea în care oastea Meccăi e zdrobită – dă unui serial lălăit […]

Ultimele însemnări despre Une saga Moscovite, romanul de excepție al lui Vassili Axionov înainte de a-l așeza pe raftul de unde nu-mi dau seama dacă-l voi mai ridica vreodată: – Un personaj fascinant e Vasili Stalin, […]

Vassili Axionov din Une saga Moscovite, roman tipărit la Le grande livre du Mois, 1994, mă surprinde prin descrierea Moscovei postbelice. Deși în plin stalinism, Moscova anului 1950 nu mai e Moscova anilor Marii Terori. Autorul dezvăluie […]

Mărturisire. Într-un interviu uitat prin arhive – dat lui Valeriu Bârgău pentru Tribuna din 29 octombrie 1987, intitulat pur și simplu Dialog cu criticul și prozatorul Ion Cristoiu – descopăr explicația prudenței mele de a merge la emisiuni tv cu […]

Predică în pustiu. Prin articolul S-a potolit din Universul, 1 iunie 1934, Stelian Popescu trage un nou semnal de alarmă în deja știutul stil al Sirenei lui Roaită. Ca de obicei asumându-și cu de la sine putere rolul […]

Am mai scris, invocând publicistica lui Nae Ionescu, despre cenzura fățișă sau mascată din anii interbelici. După ce se opera pe articol, ziarul îl publica plin de spații albe, peste care tipărea cuvântul Cenzurat. Era […]

Curentul din 13 august 1942 publică un reportaj antirusesc, dintre cele semnate de Constantin Virgil Gheorghiu în anii războiului Sfânt, pentru a-i convinge pe români că rușii sînt niște sălbatici și prin urmare trebuie măcelăriți de […]

Serial. Am ajuns cu serialul qatarez Imam Ahmed Bin Hanbal pe la jumătatea sezonului 1, care e și jumătatea serialului. Dau aici peste multe momente despre Harun din serialul sirian Harun al Rached. Ca de exemplu, lovitura de […]

Cu lectura presei din perioada februarie-iunie 1941, mai precis a celor două ziare importante ale vremii respective – Curentul și Universul –, exersînd experimentul Cum ar fi să fi fost cititor de ziare și nu istoric din prezent, am ajuns […]

Am dat gata și serialul Designated Survivor. Cu prețul unei culcări abia la ora două, catastrofal pentru trezirea de dimineață, la opt, ca să mai pot avea timp de bibliotecă. Reamintesc esența acestui serial neam bun […]

Am ajuns cu cercetarea Castroikăi (Perestroika lui Castro) la ceea ce s-ar numi reabilitarea lui Che Guevara. Nu de reabilitarea icoanei Che Guevara, în vigoare de ani întregi, de când americanii au făcut neghiobia să-l […]

Denunțare. Geo Bogza n-a fost primul mare publicist care a denunțat tratarea mizeră a Basarabiei de către București, după Marea Unire. A făcut-o înaintea sa Ion Vinea în mai multe tablete, din care rețin Basarabia răstignită, […]

O recenzie la romanul În Cetatea idealului de Dem. Theodorescu îi dă lui Ion Vinea („În Cetatea idealului”, roman de Dem. Theodorescu, recenzie publicată în Adevărul, 19 august 1920) prilejul de a se pronunța asupra politicii ca domeniul […]

Recitire. Pe drumul spre Genova, asta însemnînd în avion și în tren, am recitit Amanții din Bizanț, romanul lui Mika Waltari. De pe internet aflasem, la postarea aplicată pe Wikipedia pentru Giovani Giustiniani, că personajul e tratat […]

Aseară, urmărind din nou schița televizată Situațiunea, pentru a o posta pe Jurnalul meu video la rubrica Blestemați de a fi ca în Caragiale, am tresărit dând de o părere zisă de Domn Nae la bere, în așteptarea moașei […]