Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă miercuri, 8 octombrie 2025, asupra unei contestaţii la executare formulate de fostul primar al capitalei, Sorin Oprescu, prins la Salonic, Grecia, sâmbătă, 4 octombrie 2015.
ostul primar invocă “o interpretare a legii printr-o decizie a Curții Constituționale, ivită după ce hotărârea a rămas definitivă”. Este vorba de legea 200 din 2023 de modificare a Codului penal care a pus în acord definiţia infracţiunii de abuz în serviciu cu decizia CCR din 2016 prin care a fost dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară.
Oprescu arată, prin intermediul avocatului, că o lege mai favorabilă a intervenit un an mai târziu după condamnarea lui 2022. În plus, susţine că ar fi fost condamnat pentru încălcarea unui regulament intern al Primăriei, adică legislaţie secundară, aspect dezincriminat prin decizie CCR.
“Apărătorul petentului, având cuvântul, solicită a se avea în vedere faptul că suntem în situația unei contestații la executare care poate fi admisă pe considerentul în care a intervenit o interpretare a legii printr-o decizie a Curții Constituționale, ivită după ce hotărârea a rămas definitivă, respectiv Decizia 405/2016 a Curții Constituționale. Solicită a se avea în vedere, de asemenea, în vedere faptul că există o bogată jurisprudență a ÎCCJ cu privire la modul în care trebuie detaliată ca element material al infracțiunii de abuz în serviciu norma care reglementează această atribuție și că aceasta trebuie să fie clară și să fie cuprinsă într-un act normativ.
(…) În această situaţie este absolut neidentificată ca atribuție în concret, iar ulterior a fost reconfigurată acuzarea în mod nelegal și ulterior s-a făcut referire la încălcarea unui regulament intern al Primăriei Municipiului București, ceea ce nu îndeplinește criteriile prevăzute de decizia CCR, cum ar fi elementul material al tipicităţii infracțiunii de abuz în serviciu.
Apreciază că există toate datele pentru ca această contestaţie de executare să fie admisă, cel puțin în ceea ce privește infracţiunea de abuz în serviciu. Solicită a se avea în vedere că este cea mai mică dintre pedepse și că impactul ei ar fi doar reducerea cu un an al acestei pedepse mari”, se arată în motivarea deciziei prin care Tribunalul Capitalei i-a respins contestaţia lui Oprescu.
Sorin Oprescu invocă şi decizia CCR 418/2018 privind spălarea banilor.
“În ceea ce privește spălarea de bani, de asemenea, solicită ca instanţa să se aplece asupra chestiunii modificării legii și a Deciziei CCR 418/2018, care se aplică atât de vechii legi de spălare de bani, cât și noii legi și care nu au fost avute în vedere de către instanța de apel când a pronunţat condamnarea, deoarece este evident că acele bunuri sau bani nu pot fi luate decât pentru a fi folosite, ori acest lucru în sine nu înseamnă infracțiunea de spălare de bani, existând o jurisprudență destul de clara a ÎCCJ asupra acestui aspect. Pentru toate aceste motive, solicită admiterea contestației la executare aşa cum a fost formulată”, se arată în motivarea Tribunalului.
Cum a argumentat Tribunalul respingerea cererii lui Oprescu
Tribunalul a arătat că legea 200/2023 de modificare a Codului penal pune în acord definiţia infracţiunii de abuz în serviciu cu decizia CCR din 2016 de dezincriminare a abuzului în serviciu prin încălcarea de legislaţie. Cu alte cuvinte, chiar dacă legea a intrat în vigoare un an mai târziu, după condamnarea lui Oprescu din 2022, se referă la o decizie CCCR din 2016, de care instanţele care l-au condamnat pe Sorin Oprescu au ţinut cont. În plus, a argumentat, Tribunalul, fostul primar a încălcat legislaţie primară (legi, ordonanţe), nu legislaţie secundară (regulamente), cum pretinde.
“În cazul infracțiunii de abuz în serviciu s-a constatat neconstituționalitatea doar în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu în varianta de incriminare în care încălcarea priveşte alte reglementări decât legi, ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă.
Continuarea articolului pe G4Media.
Fii primul care comentează