Proiectul de lege pentru plata pensiilor administrate privat din Pilonul II, care urmează să fie adoptat joi de Guvernul Bolojan, ar putea transforma radical modul în care românii își încasează economiile acumulate. Specialiștii atrag atenția că, dincolo de aspectele tehnice, actul normativ ascunde o miză uriașă: finanțarea datoriei publice pe termen lung din banii contributorilor.
Limitări la retragerea sumelor
Dacă în prezent participanții la Pilonul II își pot retrage integral suma acumulată odată cu atingerea vârstei de pensionare, proiectul de lege schimbă fundamental regulile. Forma inițială prevedea posibilitatea retragerii a doar 25% din total ca primă tranșă, restul urmând să fie plătit eșalonat, în tranșe lunare, pe durata a zece ani.
În discuțiile recente, procentul primei tranșe ar putea crește la 30% sau 35%, însă regula de bază rămâne: cea mai mare parte a banilor va fi blocată în fonduri speciale de plată a pensiilor, care se vor ocupa de administrarea și virarea lunară a sumelor către pensionari.
Fonduri captive în titluri de stat
Problema esențială, atrage atenția Adrian Codîrlașu, președinte CFA România, este destinația acestor bani. Potrivit proiectului, fondurile de plată a pensiilor vor fi obligate prin lege să investească 100% din disponibilități exclusiv în titluri de stat.
„De facto, legea de plată a pensiilor aferente Pilonului II este o restructurare mascată a datoriei publice pe baza banilor strânși în Pilonul II de pensii”, a declarat pentru Economica.net Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România.
Acesta subliniază și riscurile pentru investitori: „Inflația în ultimii 10 ani a fost de 40%. Fondurile de pensii administrate privat au putut să facă profit datorită diversificării investițiilor, în acțiuni, depozite sau alte instrumente financiare. Obligativitatea de a investi toți banii doar în titluri de stat este pierzătoare atunci când avem inflație mare. Chiar dacă în următorii 10 ani nu vom avea o inflație tot de 40%”.
Sprijin indirect pentru datoria publică
Datele recente arată că datoria publică a României, în prezent de circa 54% din PIB, este așteptată să ajungă la 60% până la finalul anului și să continue să crească. În acest context, guvernul condus de Ilie Bolojan mizează pe banii din Pilonul II pentru a-și finanța nevoile de împrumut. Practic, prin blocarea sumelor ce ar fi trebuit să fie încasate integral de viitorii pensionari, statul obține o finanțare sigură și pe termen lung, fără să apeleze la piețele externe în aceleași condiții de cost.
Fii primul care comentează