Blocul Naţional Sindical (BNS) atrage atenţia asupra încălcărilor flagrante ale legislaţiei muncii şi ale codului administrativ în instituţiile publice de stat, în special în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), în organismele intermediare aflate în subordine, dar şi în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv în Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).
Organizaţia a anunţat că, din 1 august, va monitoriza respectarea programului de lucru legal de 8 ore/zi, precum şi efectuarea de ore suplimentare fără acordul scris din partea lucrătorilor din MIPE, din structurile subordonate şi din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – APIA şi AFIR.
„Având în vedere lipsa totală de reacţie a autorităţilor faţă de protestul legitim organizat în faţa Guvernului României, în data de 15 iulie 2025, de către angajaţii din instituţiile mai sus menţionate şi refuzul sistematic de a invita sindicatele reprezentative la un dialog real şi constructiv, anunţăm că:
începând cu data de 1 august 2025, vom monitoriza cu maximă atenţie şi stricteţe respectarea programului de lucru legal de 8 ore/zi, precum şi efectuarea de ore suplimentare fără acordul scris din partea lucrătorilor din MIPE, din structurile subordonate şi din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – APIA şi AFIR. Această acţiune se întemeiază pe dispoziţiile art. 112 din Codul muncii, care reglementează durata normală a timpului de muncă la 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână, şi pe art. 41 alin. (3) din Constituţia României. În plus, Codul muncii prevede că orele suplimentare pot fi efectuate doar cu acordul salariatului şi trebuie compensate obligatoriu prin timp liber corespunzător”, se precizează într-un comunicat al BNS.
În context, confederaţia recomandă membrilor de sindicat să înregistreze solicitări oficiale pentru compensarea de urgenţă a tuturor orelor suplimentare efectuate şi necompensate cu timp liber corespunzător în termenul prevăzut de lege şi pentru acordarea tuturor zilelor de concediu de odihnă neefectuate restante din anii anteriori.
Potrivit sursei citate, această acţiune este necesară întrucât legislaţia în vigoare impune, în mod expres, ca orele suplimentare să fie recuperate în termen de 90 de zile de la efectuarea lor iar nerespectarea acestui termen înseamnă încălcarea legii, prestarea de muncă neplătită şi afectarea drepturilor fundamentale ale angajaţilor.
„Subliniem că impunerea de ore suplimentare fără acordul scris al salariaţilor şi fără compensarea acestora poate fi încadrată, din punct de vedere juridic şi moral, ca o formă de muncă forţată”, se mai arată în comunicatul citat.
BNS subliniază, totodată, că acordarea zilelor de concediu de odihnă restante nu reprezintă un beneficiu discreţionar al angajatorului, ci o obligaţie legală imperativă, conform art. 146 alin. (2) din Codul muncii, care prevede că angajatorul are obligaţia de a acorda concediul de odihnă într-un interval de cel mult 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul.
„Nerespectarea acestei obligaţii echivalează cu o limitare abuzivă a dreptului salariatului la repaus, garantat de art. 41 alin. (2) din Constituţia României şi de Directivele europene în materie (în special Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru). De asemenea, acumularea an de an a zilelor de concediu neefectuat constituie o practică ilegală, ce poate conduce la epuizarea fizică şi psihică a personalului şi afectează grav calitatea serviciului public prestat”, se mai arată în documentul transmis de confederaţia sindicală.
Pe de altă parte, sindicaliştii cer autorităţilor prezentarea de urgenţă a planurilor anuale de formare profesională şi a execuţiei financiare privind cheltuielile alocate pentru aceste cursuri. BNS a explicat că, potrivit art. 194 din Codul muncii şi art. 458 alin. (2) din Codul administrativ, angajatorii, respectiv autorităţile şi instituţiile publice, au obligaţia de a asigura participarea salariaţilor şi funcţionarilor publici la cel puţin un program de formare profesională o dată la doi ani. De asemenea, conform art. 459 din Codul administrativ şi art. 195 din Codul muncii, angajatorii au obligaţia de a elabora şi implementa anual un plan de formare profesională.
„Refuzul de a întocmi, comunica sau pune în aplicare acest plan constituie o încălcare gravă a dreptului la dezvoltare profesională şi poate fi contestat legal. Dacă, în decursul ultimilor doi ani, angajatorul nu a asigurat formarea, lucrătorul poate cere, în baza art. 157 alin. (2) din Codul muncii, un concediu plătit de formare de până la 10 zile lucrătoare sau 80 de ore”, se mai precizează în comunicat.
BNS solicită, de asemenea, desecretizarea rapoartelor de audit de sistem realizate de Curtea de Conturi a României, Curtea de Conturi a Uniunii Europene şi Curtea Europeană de Audit în cadrul acestor instituţii publice, în interesul opiniei publice.
„Considerăm că publicarea acestor rapoarte este un act de transparenţă necesar într-un stat de drept şi un demers esenţial pentru înţelegerea realităţii din instituţiile vizate. Aceste rapoarte, din informaţiile de care dispunem, evidenţiază suprasolicitarea gravă a angajaţilor şi încălcări repetate ale drepturilor acestora, inclusiv în ceea ce priveşte volumul de muncă, programul de lucru şi lipsa compensaţiilor legale. Blocul Naţional Sindical îşi afirmă disponibilitatea pentru dialog şi îndeamnă Guvernul României să înceteze ignorarea partenerilor sociali. Ignorarea legii nu poate constitui o politică publică”, susţine sursa citată.
Fii primul care comentează