
Momente și evenimente comentate de mine. Luni, 3 aprilie 2006, Traian Băsescu e prezent la ședința de bilanț a SRI. Director era Radu Timofte. Printre alte chestiuni abordate de Președinte s-a numărat și imaginea publică proastă a SRI. A fost pentru mine un bun prilej de a-mi expune cîteva din gîndurile despre Prăpastia dintre realitate și imagine în cazul SRI. Editorialul din Jurnalul Național, 4 aprilie 2006, se intitulat semnificativ: Adevărul despre imaginea SRI.
Prezent la ședința de bilanț a SRI, Traian Băsescu a ținut să se refere și la un adevăr dureros al Serviciului: prăpastia dintre realitate și imagine. După opinia sa, SRI a suferit în ultimii ani suficiente transformări benefice pentru a nu mai putea fi acuzat de Poliție Politică. Dacă mai persistă însă această imagine, în contrast cu adevărul – a continuat președintele –, cauza trebuie căutată într-o anume lipsă de transparență a SRI. Traian Băsescu a enumerat cîteva dintre lucrurile pe care SRI le poate pune la dispoziția opiniei publice fără a afecta cu nimic discreția necesară: proporțiile înnoirii cadrelor, relația cu alte servicii, angajarea în operațiunile antiteroriste, succesele în lupta împotriva drogurilor.
Suntem întru totul de acord cu teza prăpastiei dintre realitate și imaginea SRI în opinia publică. După 16 ani de tranziție, SRI a suferit suficiente transformări benefice pentru a nu mai pune semnul egalității între Serviciu și fosta Securitate. Și cu toate acestea, SRI mai e perceput drept Poliție Politică.
Domnul președinte a ținut să sublinieze drept deficiență faptul că SRI nu-și pune în valoare succesele ca instituție în sprijinul cetățenilor. Serviciul Român de Informații are, într-adevăr, nevoie de mediatizarea acestor succese. Nu e însă singura acțiune necesară pentru a scoate SRI de sub acuzația de Poliție Politică. Pentru aceasta s-ar impune, credem, o analiză serioasă, aprofundată, a cauzelor care au dus la suspiciunea de Poliție Politică. Fără pretenția de a epuiza toate cauzele, vom trece în revistă cîteva:
• Situația catastrofală la capitolul comunicare publică.
Ne amintim cu toții, nu fără o anume nostalgie, de perioada cînd SRI a fost condus de Virgil Măgureanu. Purtătorul de cuvînt al Serviciului – legendarul Nicolae Ulieru, om de-al breslei noastre, a gazetarilor – devenise un familiar al intervențiilor în presă și la televiziune. Directorul SRI, Virgil Măgureanu, era lesne abordabil. Ținea conferințe de presă, dădea interviuri, participa la taifasuri televizate. O dată cu promovarea echipei Costin Georgescu, lucrurile s-au schimbat radical. SRI s-a retras într-o muțenie absolută. Impresia de ferecare a porților, pentru ca, dincolo de ele, Serviciul să pună la cale tot felul de acțiuni obscure, s-a adîncit catastrofal o dată cu venirea lui Radu Timofte la șefie. Prezența SRI în spațiul mediatic e practic inexistentă. Purtătorul de cuvînt nu ține conferințe de presă periodice, așa cum proceda salutar, pe vremuri, Nicolae Ulieru. N-ar strica, din acest punct de vedere, ca și Radu Timofte sau un camarad de conducere să-și asume conferințe de presă extraordinare, transmise în direct de televiziuni. Ca moderator tv, am încercat să abordez și subiecte ținînd de bătălia pe frontul secret. Sunt subiecte care – o știe orice jurnalist mai acătării – aduc rating sau tiraj. Toate eforturile mele de a avea drept invitați specialiști de la SRI s-au izbit de un zid de pîslă. Ar trebui ca specialiștii serviciului să fie mult mai prezenți în presă și la tv, astfel încît să devină niște prezențe familiare publicului telespectator. Prezențe familiare ar trebui să fie și cei din conducerea SRI. Opinia publică s-ar convinge astfel că are de a face cu niște oameni normali, simpatici chiar, și nu cu niște securiști marcați de obscurități.
• Slaba prestație a comisiilor parlamentare de specialitate.
Experiența americană a comisiilor de specialitate, dar și a comisiilor de anchetă ne arată că o contribuție hotărîtoare la imaginea de instituții puse în slujba democrației o are sentimentul că Serviciile Secrete sunt sub controlul riguros al Parlamentului. în ultimul an, SRI a fost implicat în numeroase scandaluri, a fost ținta a numeroase suspiciuni. Ar fi fost normal ca Parlamentul să se sesizeze prin comisiile sale de specialitate, să decidă comisii de anchetă a cazului.
• Relația specială dintre Traian Băsescu și Serviciile Secrete.
Întregul an de mandat prezidențial a fost marcat de declarațiile lui Traian Băsescu potrivit cărora Serviciile, SRI, îndeosebi, îi pun la dispoziție date, dosare despre cazurile de corupție, dar mai ales informații confidențiale. Președintele a avut nevoie de această ipostază – de cel mai bine informat om din România – pentru a da credibilitate intervențiilor sale în chestiunea corupției. Din nefericire, prețul credibilizării spuselor sale a constat în adîncirea suspiciunii că Serviciile sunt un fel de Poliție Politică a Cotrocenilor.
Imaginea SRI în opinia publică devine astfel o problemă de importanță majoră. Nu atît pentru destinul Serviciului, cît mai ales pentru Traian Băsescu.
Fii primul care comentează