În atenția domnului președinte al României Nicușor Dan, domului prim-ministru Ilie Bolojan, respectiv a coaliției de guvernare:
„Guvernul Franței, condus de premierul François Bayrou, a picat moțiunea de încredere cu o majoritate covârșitoare, astfel că instabilitatea politică se instalează din nou la Paris. Premierul François Bayrou nu a rezistat în funcție decât 270 de zile. Măsurile nepopulare adoptate pentru reducerea deficitului bugetar nu au convins Adunarea Națională (parlamentul francez) să investească încredere în guvernul său. Astfel, pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici, un guvern cade în urma unui vot de încredere cu 364 de deputați care au fost contra, 194 pentru, în timp ce 25 de aleși s-au abținut” titrează Le Figaro.
Căderea guvernului francez se datorează unor crize multiple și profunde. Criză politică prin prisma majorității parlamentare șubrede, economică – deficite record și o datorie națională de 116% din PIB „Franța este cea mai iresponsabilă fiscal din toate marile economii ale lumii” scrie Telegraph, socială – prin prisma politicii antinațională pro-imigrație, explozia criminalității, criza pensiilor etc, culturală – eșecul integrării imigrației masive, islamizarea și nu în ultimul rând o criză de securitate – presiunea exercitată de la Elysee pentru escaladarea războiului din Ucraina este foarte nepopulară printre francezi.
Însă fitilul care a detonat butoiul cu pulbere, îl reprezintă politica de austeritate a guvernului Bayrou care nemulțumește pe toată lumea. Proiectul de buget pentru 2026 prevedea reduceri semnificative de cheltuieli, inclusiv o propunere de anulare a două sărbători legale. La fel ca și premierul Ilie Bolojan, Bayrou a susținut că măsurile sale erau necesare pentru a menține încrederea piețelor financiare. Doar că dobânda pe care o plătește România pentru împrumuturi pe termen lung, 10 ani (majoritatea datoriei publice) a ajuns la 7,64% pe an. Acum un an era de 6,75%.
Programul de austeritate propus de Coaliția Toxică de Guvernare, condusă de Ilie Bolojan, este suspect de asemănător cu cel care a dus la căderea guvernului francez. Care, printre altele, cuprinde un plan de ajustare bugetară de 44 de miliarde de euro prezentat de Bayrou pentru 2026, cu o creștere simultană a cheltuielilor militare, la fel ca și în România.
De asemenea, reducerile de impozite pentru cele mai bogate și mari companii au redus veniturile anuale cu 62 de miliarde de euro, agravând deficitul și datoria publică, potrivit unui raport al Curții de Conturi Franceze. Săptămâna aceasta, Institutul Național de Statistică din Franța a subliniat că întreprinderile mici și mijlocii plătesc cu 50% mai multe impozite pe profit decât companiile mari. Un alt raport al Observatorului Francez al Situațiilor Economice (OFCE) indică faptul că între 25% și 50% din creșterea de 1,064 trilioane de euro a datoriei publice franceze din 2017 este rezultatul reducerilor de impozite ale lui Macron.
Vorbim despre o guvernare pro–companii mari, dar împotriva IMM-urilor și a consumatorilor casnici francezi. Ei bine, de această politică avem parte și în România. Singura diferență constă în faptul că majoritatea marilor companii care activează în Franța sunt franceze – în România sunt străine, și exportă profiturile generate pe spatele românilor.
Dar Bayrou este doar un țap ispășitor. Franța este o republică ultra-prezidențială, în care președintele este de facto șeful guvernului. Prin urmare, căderea guvernului va fi decontată de către Emmanuel Macron, a cărui susținere populară a ajuns la doar 15%. Cu doar 1% mai mult decât François Bayrou. Putem să ne așteptăm la alegeri anticipate sau chiar la un sfârșit prematur al mandatului prezidențial, care teoretic se încheie în 2027. Să nu uităm faptul că președintele Nicușor Dan a fost votat deoarece a garantat românilor că nu va crește TVA-ul. Pentru că vor scădea inflația și deficitul, iar UE ne va proteja prin fonduri europene suplimentare. Este limpede că acestea nu se vor întâmpla. Iar austeritatea făcută după ureche duce în groapă!
Fii primul care comentează