Deși lucrez mai departe la cartea despre Evenimentele din decembrie 1989, am luat cu mine la Sinaia cartea lui Alev Lytle Croutier, Harem, lumea din spatele vălului, tipărită la Corint în 2014, varianta românească a lucrării Harem: The World Behind the Veil, Abberville Press, 1989. Mi-am amintit de ea urmărind serialul Soleiman Magnificul. Aproape tot filmul se petrece în serai, și îndeosebi, în harem. Apar personaje tipice haremului: odalisca, prin asta înțelegînd camerista șefă, atotputernicul eunuc șef.
Din serial am aflat următoarele adevăruri despre harem:
- Cadînele n-o duc rău. Au la dispoziție cam tot ce le vrea suflețelul, cu excepția altor bărbați decît sultanul; merg regulat la hamam; sînt supuse unui proces intens de educare, cum ar fi învățarea broderiei, a dansului languros, a cîntării la un instrument. Cînd se petrece un eveniment fericit – anunțarea unei nunți, nașterea unui nou fiu al sultanului – sultana valide, mama sultanului și șefa Seraiului, un fel de consilier șef al administrației prezidențiale de azi – le împarte bijuterii și dulciuri, și evident, le dă prilejul de a se manifesta în cadrul unei petreceri.
- Visul oricărei cadîne e să ajungă în patul sultanului. Dacă sultanului îi place, mai e chemată și altădată. Chemare înseamnă că eunucului șef i se spune s-o pregătească pe preafericita fată. Dacă e chemată de mai multe ori devine favorită. Asta nu înseamnă sultană, nevasta oficială a măritului Padișah. Din acel moment se mută din dormitorul comun, într-o cameră privată. Dacă dă peste ea mila lui Alah, îi face sultanului un copil, un băiat desigur. Cînd favorita e iepuroaică, precum Hurrem din serial, faimoasa Roxelana din istoria lui Soleiman, atunci băieții ies pe bandă rulantă. Cu fiecare moștenitor în plus, favorita devine mai periculoasă pentru toate cadînele și favoritele, deoarece se face tot mai mult mama viitorilor sultani. O dată născut băiatul, favorita urcă în rang, devenind mamă de sultan.
- Pe vremuri, plecînd de la Marry a Scoției și de la Maria a României, am scris și publicat eseul Regina ca o vacă. Arătam în hotarele eseului că mult timp rolul reginei a fost de a concepe moștenitor pentru regat. Henry al Angliei le decapita pe cele sterpe și le exila pe cele care-i făceau doar fete. Regula e valabilă și în Imperiul Otoman. Cînd Hurrem o naște pe Mihrimam, o fată după Mehmet, favorita se dă de ceasul morții la gîndul că sultanul, încă plecat la război, o va repudia la întoarcerea la Constantinopol. Din clipa în care naște un băiat, favorita devine ținta alintului dintr-o parte a haremului și a dușmăniei din cealaltă parte. Mehmet al lui Hurrem trece acum drept proprietate a imperiului. Sultana valide îl preia, îi găsește doică și are grijă personal de el.
- Serialul dezvăluie o realitate surprinsă și de Alev Lytle Croutier în cartea sa: Sultanul e deseori manipulat în materie de viață sexuală. Dacă nu-și găsește aleasa inimii sale, precum Soleiman, Selim I, Mehmed al III-lea, Murad al IV-lea, Ahmed al II-lea, sultanului i se vîră în pat tipe de către sultana valide, Hafsa Sultan, sau de eunucul șef. Serialul Soleiman reflectă strădaniile sultanei mamă de a o înlocui pe Hurrem în patul sultanului cu oricine altcineva. E mai mult decît comic faptul că sultanului i se vîră în pat o cadînă precum Sadîka pentru ca el să-și ia adio de la Hurrem în favoarea lui Mahidevran. Culmea e că sultana valide nu se teme că Sadîka îi va lua locul lui Mahidevran, pe care o sprijină, în patul sultanului. Marea ei problemă e pericolul întruchipat de Hurrem. Deși serialul a primit în varianta românească titlul de Sub domnia iubirii, Soleiman nu se dă în lături de la a se culca cu oricine îi e trimisă de maică-sa.
- A ajunge în patul sultanului e visul oricărei cadîne din harem. Cînd Sadîka, altfel killer unguroaică sub acoperire, îi spune eunucului șef Stumbul că vrea să parcurgă Podul de aur – drumul către iatacul sultanului – acesta o previne că nu e deloc ușor să ajungi să pășești pe un asemenea drum. Invitarea unei cadîne din dormitorul comun în patul sultanului stîrnește invidia celorlale tovarășe de dormitor. Dacă se întoarce dimineața, semn că acuplarea a avut loc, pricopsita e primită cu un amestec de gelozie și beatitudine. Felul ei de a fi se schimbă. S-a culcat cu sultanul! Milioane de femei din Imperiu visează la asta.
- Odată decisă ca ibovnică de o noapte, cadîna intră în proceduri stricte. Eunucul șef și Odalisca șefă primesc misiunea de a o pregăti. Asta înseamnă îmbăierea, parfumarea, înveșmîntarea, dar și darea de indicații cum să se comporte. Dacă sultanul nu e satisfăcut ca bărbat – greu de presupus, cadînele urmează cursuri de seducere sexuală – răspund cu capul cei care au pregătit-o, eunucul șef și odalisca șefă. Pe Drumul de aur aleasa e condusă de eunucul șef și de odalisca șefă. La ușa sultanului stau de strajă doi ieniceri. Cînd ajunge favorita la ușă, unul dintre străjeri bate în ușă a semnal. Dacă sultanul strigă dinăuntru Intră! alesei i se deschide ușa. Potrivit procedurilor, cînd intră, viitoarea parteneră de pat n-are voie să se uite la Măritul Padișah. Cum acesta s-a întors spre ea, cadîna cade în genunchi și-i sărută poala. Sultanul o prinde de bărbie și o ridică spre el. Abia atunci femeia se poate uita în ochii Sultanului.
- O dată cu urcarea în rang, la cel de mamă de sultan, favorita se angajează în cea mai cruntă, mai sălbatică bătălie din istoria omenirii: cea de parvenire a fiului la tronul Imperiului. Cum pretendentele la rangul de mamă de sultan sînt multe, între născătoarele de moștenitori se încinge un război pe viață și pe moarte. Serialul arată că în acest război nu există limite trasate de morală sau chiar de omenescul minim. Hurrem trage sforile pentru ca Mustafa, fiul lui Mahidevran, să fie ucis de Soleiman, deși ar fi fost un moștenitor de seamă, în favoarea lui Selim bețivul, odrasla netrebnică a lui Hurrem. Nu de puține ori chiar sultani de seamă precum Soleiman cad pradă manipulării în materie de moștenitor.
Cartea lui Croutier e săracă în amănunte prin raportare la serial. Una dintre cauze stă în perspectiva feministă contemporană asupra femeii din Imperiul Otoman. Autoarea, ea însăși turcoaică, dar formată la școala lui politically corectness, e convinsă că femeile din harem gîndeau ca o femeie de azi, angajată în bătălii politice și chiar sportive cu bărbații. Ca și în cazul femeilor din Imperiul Roman, dar și al celor din Imperiul Bizantin, nevoia de putere a femeilor și nu de puține ori puterea propriu-zisă, efectivă, se exprima prin alte mijloacele decît cele întîlnite în lumea de azi. Cel mai important se dovedește folosirea copiiilor ajunși Conducători pentru ca mamele să conducă efectiv. A fost Livia, pentru Tiberius, a fost mama lui Nero pentru Nero, a fost împărăteasa Irina pentru Constantin. Apogeul acestei puteri indirecte, dar uriașe, pentru că excludea responsabilitatea conducerii directe – dacă ieșea rău vina o purta fiul, deținătorul puterii oficiale – a fost atins însă în Imperiul Otoman, în perioada poreclită Sultanatul Femeilor, început cu Hurrem și încheiat cu Kösem.
Fii primul care comentează