De ce se înșeală Adrian Severin mizând pe victoria Rusiei

Zilele trecute, cel mai important analist de politică externă pe care îl avem, Adrian Severin, a publicat o amplă analiză pe care am preluat-o și pe site-ul Corectnews. El susține că Federația Rusă este practic învingătoare în războiul cu Ucraina și că, în consecință, implicit, a învins și „Occidentul colectiv”, cum se exprimă el. Am convingerea că se înșeală. Și din acest motiv, voi utiliza câteva informații-cheie pe care domnia sa, dintr-un motiv pe care nu prea îl înțeleg, le-a omis.

Războaiele moderne, începând de la Napoleon Bonaparte și până azi, au demonstrat că victoria nu le aparține decât acelor state care dispun de o forță economică superioară adversarilor, care le permite ca pe durata conflagrației să depășească și să copleșească, sub aspectul armamentului aruncat în luptă, cantitativ și calitativ, forțele adversarului. Al doilea adevăr, și el axiomatic, este că nu înving decât coalițiile mai puternice atunci când se confruntă cu coaliții mai slabe. Domnul Adrian Severin pornește de la premisa că potențialul militar al Federației Ruse este net superior potențialului militar al Ucrainei, cu toată susținerea de care regimul Zelenskiy beneficiază din exterior și, în al doilea rând, că alianțele internaționale ale Federației Ruse sunt mai puternice decât alianțele „Occidentului colectiv”, așa cum este el denumit, în general, de propaganda de la Kremlin. Și afirm că se înșeală. Să vedem de ce.

Produsul intern brut, în dolari, al Federației Ruse se ridică la cifra de 2,41 trilioane. E adevărat, aproape dublu în raport cu produsul intern brut al Ucrainei. În schimb, atunci când domnul Severin face o comparație între puterea economică a Federației Ruse și puterea Ucrainei plus a aliaților acesteia, îi scapă din vedere faptul că Uniunea Europeană are un produs intern brut de 19,99 trilioane. Deci de vreo 16 ori mai mare decât cel al Rusiei. Ca să nu mai vorbim despre Statele Unite, al căror produs intern brut este de 24,49 trilioane de dolari, adică de peste 12 ori mai mare decât cel al Federației Ruse. Atâta timp cât, chiar conform afirmațiilor analistului de politică externă, Federația Rusă se confruntă cu „Occidentul colectiv”, pe care îl învinge, suntem obligați să luăm în calcul resursele pe care respectivul Occident colectiv le are și pe care le poate utiliza pe parcursul acestei confruntări, care deja durează de peste 3 ani și jumătate. Este adevărat, domnul Adrian Severin face referire și la aliații Federației Ruse. Fac pentru început precizarea că dintre aliații Federației Ruse, singurii care intervin, furnizând armament Moscovei, sunt Coreea de Nord și Iranul. În timp ce aliații Ucrainei, care sunt reprezentați de peste 40 de state, deci nu numai de Uniunea Europeană și Statele Unite, sub o formă sau alta, furnizează toți, în mod constant, ajutor financiar, militar și diplomatic regimului Zelenskiy. Dacă ne uităm la principalii doi „parteneri” ai Federației Ruse, vom observa că China, care acordă mai degrabă o susținere diplomatică decât una militară, are un produs intern brut de 19,23 trilioane, adică sub nivelul Uniunii Europene. Iar Iranul are, în comparație cu Uniunea Europeană și Statele Unite, un produs intern brut insignifiant, de doar 437 miliarde de dolari.

Napoleon Bonaparte a pierdut războiul în care s-a angajat împotriva Rusiei, a Marii Britanii și altor state europene pentru că Franța, indiferent de cuceririle pe care le-a făcut, nu a avut resursele necesare pentru a produce armament în ritmul în care au produs armament adversarii săi. Același tip de eșec a fost generat și în ceea ce îl privește pe Hitler. În toate aceste situații — și, desigur, mai sunt și alte exemple — este de notat că au contat într-o mare măsură și alianțele externe, alianțele împotriva Franței lui Napoleon Bonaparte și alianțele îndreptate împotriva regimului hitlerist. Alianțele au adus cu sine, într-un timp relativ scurt, de câțiva ani, de fiecare dată, resurse mult mai mari decât au fost capabile să mobilizeze statele agresoare.

Nu mai este un secret pentru nimeni că războiul modern se desfășoară în mare măsură cu ajutorul dronelor, care au devenit armele cele mai frecvent utilizate. Rusia este capabilă, în acest moment, să producă, conform declarațiilor lui Vladimir Putin, 1,5 milioane de drone pe an. Dar ce să vezi? Ucraina produce și ea, în prezent, tot 1,5 milioane de drone pe an. Nu avem informații de la Kremlin, la acest capitol, privind potențialul Federației Ruse. Avem, în schimb, informații de la Kiev, conform cărora, în curând, Ucraina va produce 4-5 milioane de drone pe an, un număr suficient de mare pentru a aproviziona cu drone și statele NATO.

În fine, în balanță poate fi pus și numărul de militari activi. Domnul Adrian Severin consideră că, sub acest aspect, Federația Rusă copleșește literalmente Ucraina, care nu mai dispune de suficiente resurse umane pe care să le utilizeze pe front. Nu este așa. Federația Rusă raportează 1,32 milioane de militari activi, în timp ce Ucraina are pe fronturile de luptă 900 de mii de militari activi.

Dacă cercetăm cu atenție datele statistice de mai sus, cărora le putem adăuga și multe altele, furnizate în mod oficial, în primul și-n primul rând de către cele două guverne, cel de la Moscova și cel de la Kiev, dacă le confruntăm și cu alte statistici internaționale, care confirmă informațiile pe care le-am prezentat mai sus, vom observa că nu există niciun mare motiv de îngrijorare pentru cei care susțin Ucraina, un stat supus în mod clar unei agresiuni, și, în consecință, niciun motiv de optimism în ceea ce privește o prezumtivă victorie în acest război a Federației Ruse și, cu atât mai puțin, este posibil să ne imaginăm scenariul pe care ni l-a servit Adrian Severin privind înfrângerea „Occidentului colectiv”.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*