Premierul Ilie Bolojan se întâlnește la această oră cu reprezentanții a cinci confederații sindicale, pentru discuții privind pachetul de măsuri fiscale care urmează să fie adoptat de Executiv.
„Astăzi, 3 iulie 2025, începând cu ora 09:00, Prim-ministrul Ilie Bolojan a invitat la Palatul Victoria reprezentanții celor cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național pentru a discuta măsurile propuse de Guvern în actualul context economic și social.
Din partea Blocului Național Sindical (BNS), la această întâlnire participă domnul Mircea Burlacu, vicepreședinte al confederației.
Precizăm că această întâlnire nu are caracterul unei reuniuni formale a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS), ci este o consultare directă între Guvern și organizațiile sindicale reprezentative”, potrivit unui comunicat de presă al Blocului Național Sindical.
Măsurile de austeritate anunțate de Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a prezentat miercuri, 2 iulie, în cadrul unei conferințe de presă, primele măsuri concrete din pachetul de reforme fiscale și structurale prin care Guvernul își propune să reducă deficitul bugetar, să stabilizeze economia și să recâștige încrederea piețelor și a instituțiilor internaționale. Măsurile vor fi implementate în două etape.
Una dintre cele mai importante modificări vizează sistemul TVA, care va fi simplificat și reașezat pe două cote: 11% și 21%. Vor fi păstrate la cota redusă doar produsele de bază, cum ar fi alimentele, medicamentele, apa, cărțile și energia termică, dar și industria HoReCa, cu o reevaluare anunțată în octombrie. Celelalte bunuri și servicii vor fi taxate la 21%.
În paralel, Guvernul va crește cu 10% accizele pentru alcool, tutun și carburanți. Pentru transportatori va exista un mecanism de compensare parțială a scumpirii motorinei. Obiectivul acestor măsuri este creșterea veniturilor statului fără a bloca complet sectoare economice strategice.
Contribuții la sănătate pentru pensiile mari și eliminarea excepțiilor fiscale
Guvernul își propune și reechilibrarea sistemului de sănătate, unde în prezent puțin peste 6 milioane de persoane contribuie la finanțarea unui sistem care deservește peste 16 milioane de beneficiari. Pentru a lărgi baza de contribuabili, se introduce contribuția de 10% pentru partea din pensii care depășește pragul de 3.000 de lei și se elimină o serie de excepții fiscale.
Premierul estimează că numărul contribuabililor va crește la peste 8 milioane, ceea ce va permite îmbunătățirea serviciilor medicale și a condițiilor de salarizare în sănătate.
Impozit mai mare pe dividende, profituri bancare și câștiguri din jocuri de noroc
Capitalul nu va fi exceptat de la efortul de consolidare bugetară. Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026. Totodată, băncile vor fi supraimpozitate, Guvernul argumentând că randamentele obținute de acestea sunt printre cele mai mari din regiune și că există spațiu fiscal pentru o contribuție mai consistentă.
Se va aplica o taxare suplimentară și în cazul câștigurilor din jocurile de noroc, cu obiectivul explicit de a crește cu cel puțin 30% veniturile statului din această zonă.
Plafonarea pensiilor și salariilor bugetare
Pe partea de cheltuieli, Guvernul a decis ca anul viitor pensiile și salariile din sectorul public să nu mai fie majorate. Măsura este justificată prin creșterile deja operate în 2024, când pensiile au urcat cu peste 30%, iar salariile cu peste 20%.
Premierul a precizat că această plafonare este temporară și vizează exclusiv anul 2026, urmând ca ulterior să fie reevaluate posibilitățile bugetare.
Reorganizare în educație: mai multe ore la catedră, mai puține norme suplimentare
Un capitol special este dedicat educației, unde Guvernul va crește norma didactică cu două ore săptămânal în învățământul preuniversitar și universitar. Această măsură nu va afecta nivelul salarial, dar va reduce semnificativ numărul de norme plătite cu ora, care reprezintă un cost major pentru buget.
Premierul estimează că se vor economisi sume importante, care vor fi direcționate tot către educație, în special pentru investiții și modernizare.
Reformarea sistemului de burse: meritul și nevoia socială, criterii unice
Guvernul pregătește și o reformă a sistemului de burse, pe care premierul îl consideră dezechilibrat și lipsit de coerență. În ultimii ani, sumele alocate au crescut exploziv, de la 188 de milioane lei în urmă cu trei ani la 4,7 miliarde lei în prezent.
Bursele de merit vor fi acordate în număr limitat și pe baza unor criterii clare, care să reflecte performanța reală. Bursele sociale vor fi menținute, dar vor fi acordate strict pe baza nevoii și a situației familiale.
Etapa a doua: pensii speciale, instituții autofinanțate, companii de stat și administrație locală
În a doua etapă, Guvernul va veni cu măsuri suplimentare care țin de reforma sistemului de pensii speciale, restructurarea instituțiilor autofinanțate precum ASF, ANRE și ANCOM, eficientizarea companiilor de stat, precum și reforma administrației publice locale.
Vor fi analizate și sporurile acordate în cascadă în unele ministere, care au dus la dublarea salariilor. De asemenea, se va actualiza regimul redevențelor și se va încerca valorificarea mai eficientă a activelor statului.
Schimbări instituționale pentru creșterea colectării și reducerea fraudei
Pentru ca toate aceste măsuri să aibă efect, Guvernul va schimba modul în care sunt administrate veniturile publice.
Premierul a anunțat schimbarea conducerii ANAF și stabilirea unor criterii clare de performanță pentru noua echipă, cu obiectivul de a combate evaziunea fiscală și fraudarea fondurilor publice.
Reforma instituțională vine ca răspuns la deficiențele grave în colectarea taxelor și în gestionarea fondurilor europene, care au pus România în pericolul de a pierde sume semnificative.
Obiectiv: stabilitate economică, încredere și reformă durabilă
Premierul a conchis că măsurile anunțate au un caracter urgent, dar și strategic. Ele sunt menite nu doar să reducă deficitul bugetar, ci și să readucă România pe drumul unei economii sănătoase și predictibile. Dacă măsurile își ating obiectivele până în 2026, unele dintre ele vor putea fi reanalizate și ajustate, în funcție de capacitatea statului de a susține reformele pe termen lung.
Fii primul care comentează