Xi Jinping e pe cai mari. În cosmos și pe pământ. Pe pământ, peste trei ani de război între
Federația Rusă și Ucraina, care nu a dus la niciun alt rezultat decât la victime umane și
materiale, la traumatizarea a două popoare, au făcut din China unul dintre cei mai mari jucători
globali, în anumite privințe, cel mai mare. Rușii, care au vrut să revină la capul mesei, au rămas
pe dinafară, iar puterea unipolară la nivel global, care fusese adjudecată de Statele Unite, este
acum împărțită cu China.
În spațiul cosmic, China instalează mii de sateliți, un proiect gigantic prin care prelucrarea
datelor de pe toate computerele din lume se va putea face din spațiu, astfel încât aparatura se
va răci automat, nu va mai necesita, cum se întâmplă acum, un consum uriaș de energie, iar
energia necesară funcționării acestui computer gigant va fi gratuită, furnizată de soare. Drumul
Mătăsii se va întinde în curând și în spațiul cosmic, unde China devansează Statele Unite la
acest capitol cu zeci de ani.
Nu am amintit întâmplător despre acest eveniment major din lumea tehnologică. În prezent și
mai ales în viitor, tehnologia bate tot ce mișcă. Statele care au acces la cea mai înaltă
tehnologie vor domina lumea. Din această perspectivă, nu numai în cosmos, ci și pe pământ,
China dobândește o putere pe care nu a mai avut-o niciodată. Diplomația rafinată și tehnologia
rezolvă și rivalitățile de pe pământ, în așa fel încât, pentru decenii de-acum încolo, Beijingul va
juca un rol cheie în soluționarea tuturor problemelor lumii și, nu mai puțin, a disputelor politice și
militare. Ca să nu mai vorbim de economie.
Niciunul dintre obiectivele vizate de marele șahist și strateg Vladimir Putin nu a putut fi realizat
în cei trei ani și jumătate de când a declanșat atacul împotriva statului ucrainean. Războiul
fulger nu a fost fulger, ci s-a transformat într-un război de uzură, în care Federația Rusă a
cheltuit resurse enorme, reușind să cucerească doar 20% din teritoriul Ucrainei, zone locuite
preponderent de ruși, teritorii cedate cândva de Uniunea Sovietică, și nici cele patru regiuni nu
au putut fi ocupate în totalitate. Putin a încercat, prin acest război, să determine NATO să se
retragă din mai multe regiuni din estul Europei. NATO nu s-a retras. Dimpotrivă, războiul a
favorizat aderarea accelerată la Alianța Nord-Atlantică a încă patru state din proximitatea
Federației Ruse. Același Vladimir Putin a încercat să construiască o alternativă politică, militară
și economică la Uniunea Europeană și la alte organizații de acest fel, patronate de Statele
Unite. Acest obiectiv nu a fost atins decât parțial, dar, ce să vezi, adevăratul câștigător, cel care
se așează în capul mesei, este nu Vladimir Putin, ci Xi Jinping.
Pentru mulți ani de acum încolo, China va avea un avans considerabil față de Federația Rusă,
față de toți ceilalți aliați și parteneri și, la o serie întreagă de capitole, și în raport cu Statele
Unite.
Închei această analiză, sugerându-vă să citiți excepționalul editorial semnat de Adrian Severin,
pe care l-am publicat zilele trecute pe Corect News. Analiza acestuia, în ceea ce privește
situația globală la zi, va fi mult timp de aici încolo un jalon important pentru toți cei care încearcă
să înțeleagă în ce direcție se îndreaptă lumea. În paranteză fie spus, aștept o nouă analiză a lui
Adrian Severin, ca rezultat al convorbirilor pe care le-a avut la înalt nivel zilele trecute, la
Teheran, unde a fost invitat de Ministrul de Externe al Iranului și a avut posibilitatea să se
întâlnească cu șefii diplomațiilor din alte câteva state, inclusiv adjunctul Ministrului de Externe al
Federației Ruse.
Fii primul care comentează