S-a făcut mare caz în lume de cuvintele tari spuse despre Vladimir Putin de Joe Biden cu prilejul recentului său turneu în Europa: criminal de război, măcelar, dictator. Cum președintele SUA a zis, luînd-o razna față de textul de pe prompter, că Putin trebuie înlăturat de la putere, unii comentatori, dar și unii politicieni (Emannuel Macron, de exemplu) l-au mustrat pe liderul de la Casa Albă pentru ceea ce ei au numit încălcarea regulilor de comportament diplomatic la un asemenea nivel. Ca principal argument împotriva unui astfel de limbaj, evitat de președinții americani chiar în timpul Războiului Rece (în discursul care anunța blocada, în Criza rachetelor din 1962, John Kennedy nu l-a făcut pe Nichita Hrușciov dictator comunist), a fost adus adevărul că va fi greu, dacă nu imposibil să te întîlnești apoi cu Vladimir Putin.
În astfel de împrejurări, se caută explicații. Și explicațiile au fost numeroase și felurite:
De la oboseala care-l lovește pe seniorul (așa li se spune pensionarilor) Joe Biden după prea mult lucru pînă la nevoia de a răspunde stării de spirit a alegătorilor americane, presupuși a fi revoltați de agresiunea Rusiei.
Ce l-a apucat pe Joe Biden, altfel un președinte la locul lui, scutit de năzbîtiile lui Donald Trump?
Răspunsul ni-l dă principala decizie a Summitului NATO din 24 martie 2022:
Alianța nu se va implica în Războiul din Ucraina.
Nici prin crearea unei zone No fly, nici prin trimiterea unor trupe de menținere a păcii.
Înainte de convocarea acestui Summit extraordinar, unii membrii NATO au prins a trăncăni că NATO ar trebui să sară în ajutorul Ucrainei prin implicare militară directă.
Intrarea NATO în Războiul din Ucraina împotriva Federației Ruse a fost cerută susținut de Volodîmîr Zelenski și de alți lideri ucraineni. Dizidenții ruși din străinătate, gen frustratul Gari Gasparov, s-au alăturat lui Zelenski în solicitarea unei intervenții.
Situația devenea pe zi ce trece tot mai periculoasă ca urmare a unui mecanism pe care l-am dezvăluit pe cristoiublog.ro:
Prin discursurile ținute de Volodîmîr Zelenski în fața multor parlamente europene și în fața Congresului american, discursuri mărturisind o excelentă regie mediatică (prezentarea de filmulețe, invocarea unor bărbați politici legendari și prin aforismele lor faimoase, punerea la lucru a înzestrărilor de actor), opinia publică a fost încălzită pînă la roșu împotriva Federației Ruse. Implicarea presei mondiale în acest mecanism prin insistențele zilnice pe ororile comise de Armata Rusă și pe drama refugiaților, a sporit riscul ca în opinia publică să se formeze, sub puterea emoției, convingerea că NATO trebuie să intervină pentru a pune capăt barbariei și pentru a-l da jos de la putere pe monstrul Vladimir Putin. Acestei presiuni liderii politici și liderii militari NATO i-au răspuns înfățișînd riscul unui al Treilea Război Mondial, evident, Nuclear, desfășurînd argumente împotriva acestei aventuri.
Principalul susținător al neintervenției militare, în special și al păstrării Războiului cu Federația Rusă în hotarele sancțiunilor economice a fost Joe Biden.
Nu pentru că ar fi de partea lui Vladimir Putin, ci dintr-un motiv ținînd de angajarea sa în campania planetară ca America să rămînă singura superputere mondială.
Semnalarea riscului de a se declanșa un al Treilea Război Mondial a fost una dintre permanențele declarațiilor sale încă de la începutul Războiului.
Acțiunea pe persoană fizică s-a vădit ineficientă.
Joe Biden are anul acesta alegeri cruciale pentru Congres.
Emannuel Macron are alegeri prezidențiale în aprilie 2022.
Cancelarul german n-are alegeri, dar are nevoie de o întărire a poziției în cadrul Coaliției de Guvernare.
Se impunea oprirea Procesului de amplificare a cererii ca NATO să se implice.
Și cel mai bun instrument pentru asta nu putea fi decît convocarea unui Summit extraordinar al NATO care să decidă că Alianța nu va interveni militar. Sau, mai exact, care să nu decidă că NATO va interveni.
Un asemenea Summit avea toate notele pentru a pune capăt discuțiilor despre implicarea NATO:
- La ședințele cu ușile închise au participat reprezentanții a 30 de state. Dacă s-a discutat sau nu implicarea NATO, dacă vreun membru NATO a propus ca implicarea să fie pusă pe ordinea de zi, cine a fost pentru și cine nu n-a răzbit de dincolo de ușile închise – n-a răsuflat nimic în spațiul public.
Decizia de neimplicare a părut a fi luată în unanimitate. - O decizie de neimplicare nu poate fi luată decît la un Summit. O dată respinsă neimplicarea militară, pentru luarea unei noi decizii se impune convocarea unui nou Summit extraordinar. Asta ar însemna o nouă deplasare a lui Joe Biden peste ocean. Nu prea ușor de realizat.
- Pusă pe seama tuturor celor 30 de membri, decizia i-a scutit pe liderii politici să răspundă la întrebarea: De ce nu intervine NATO? apelînd la răspunsul Așa a decis Summitul.
Summitul nu participă la alegeri și nu se supune sondajelor de opinie.
Așadar, în ce privește Războiul din Ucraina, crucială rămîne decizia NATO de a nu interveni.
Asta înseamnă însă că Ucraina e lăsată să se descurce pe cont propriu.
De ce a decis Joe Biden asta?
Pentru că în strategia americană de punere a Rusiei cu botul pe labe, e musai ca Rusia să fie învinsă de Ucraina. Pentru scoaterea din joc a Rusiei, astfel încît America să rămînă față-n față doar cu China, Războiul trebuie să se lungească. Asta înseamnă creșterea antipatiei față de Rusia și posibilitatea ivirii unor comploturi la Moscova pentru debarcarea lui Putin. Una se să te bată NATO și alta Ucraina, prezentată mediatic, printr-o manipulare uriașă, ca lipsită de Armată, rezistînd agresorului prin Războiul întregului Popor.
Pentru a acoperi această realitate, Joe Biden n-a făcut economie de cuvinte tari la adresa lui Vladimir Putin.
Cuvintele, oricît de tari ar fi, n-au nici o eficiență împotriva rachetelor rusești de croazieră.
De ce s-a lansat Joe Biden în atacuri neobișnuite la un asemenea nivel?
Pentru a ascunde decizia NATO de a se război cu Federația Rusă pînă la ultimul ucrainean.
„ARTICOL PRELUAT CU ACORDUL AUTORULUI DE PE SITE-UL CRISTOIUBLOG.RO”
Fii primul care comentează