Un document oficial al Ministerului Finanțelor aduce în prim-plan necesitatea urgentă ca Guvernul României să implementeze măsuri de corecție a datoriei publice, până cel târziu în primul semestru al anului 2025. Aceste măsuri sunt impuse de Legea responsabilității fiscal-bugetare, care prevede intervenții clare atunci când datoria publică depășește 50% din PIB, scrie Profit.ro.
Conform documentului, îndatorarea statului a depășit deja pragul de 50%, atingând 51,6% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024. Legea nr. 69/2010 cere Guvernului să adopte măsuri de reducere a datoriei, printre care înghețarea cheltuielilor salariale din sectorul public. Până acum, guvernanții au evitat activarea acestei prevederi, invocând condiții complicate de raportare și favorizând investițiile ca soluție pentru a controla îndatorarea.
Raportarea datoriei publice: O marjă de manevră tot mai restrânsă
Raportarea datoriei publice este un proces complex, care implică termene lungi pentru transmiterea datelor către Eurostat, biroul de statistică al UE. Această situație a permis Guvernului să manevreze ușor datele și să revizuiască PIB-ul în timp util, menținând datoria sub pragul critic de 50%. Cu toate acestea, împrumuturile masive din ultimii ani au redus această marjă de manevră. În 2023, România a contractat împrumuturi record de 203 miliarde lei, iar pentru 2024 sunt programate noi împrumuturi de 217 miliarde lei. Pe fondul încetinirii creșterii economice, prognozată acum la 2,8% în loc de 3,4%, datoria publică va continua să crească, iar finalul de an ar putea aduce un nivel mult peste prognoza actuală de 49,4%.
Salariile publice: un punct sensibil în buget
Cheltuielile cu salariile din sectorul public reprezintă una dintre cele mai importante componente ale bugetului de stat, iar majorările decise în 2024, la presiunea angajaților din sectorul public, au avut un impact semnificativ asupra deficitului bugetar. De la o prognoză inițială de deficit de 5% din PIB, s-a ajuns la 6,94% după rectificarea bugetară, adăugând o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.
Ce prevede Legea responsabilității fiscal-bugetare?
Legea nr. 69/2010 stipulează că atunci când datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55%, Guvernul trebuie să adopte un program pentru reducerea datoriei, incluzând măsuri de înghețare a salariilor din sectorul public. Aceste măsuri trebuie aprobate printr-un act normativ, cu aplicabilitate cel târziu în semestrul următor depășirii pragului.
Investițiile, o soluție pe termen lung
În răspunsurile anterioare la criza îndatorării, Guvernul a pus accent pe stimularea economiei prin investiții publice, ca alternativă la măsurile restrictive precum înghețarea salariilor. Potrivit Ministerului Finanțelor, investițiile publice estimate pentru 2024 vor ajunge la 6,9% din PIB, iar acestea sunt văzute ca un motor esențial pentru creșterea economică. Fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), joacă un rol crucial în această strategie.
Un moment de decizie crucial în 2025
Rămâne de văzut dacă Guvernul va activa măsurile prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare sau va găsi o modalitate de a amâna din nou aplicarea acestora, așa cum s-a întâmplat în trecut. Cert este că, odată cu atingerea unei datorii publice de 51,6%, Guvernul nu mai poate ignora măsurile de reducere a îndatorării, iar primul semestru al anului 2025 se conturează ca un moment decisiv pentru stabilitatea financiară a țării.
Preluat din Cotidianul
Fii primul care comentează